Investigaţii aplicative privind necesitatea dezvoltării competenţelor manageriale ale viitorilor profesori

Pornind de la rolul programului de pregătire psihopedagogică în formarea competenţelor necesare unui viitor profesor, am realizat o cercetare pedagogică de tip constatativ, scopul urmărit fiind acela de a cunoaşte opinia studenţilor-viitori profesori privind rolul şi locul competenţelor manageriale în ansamblul profilului de competenţă şi de a identifica nevoile de formare ale acestora.

Eşantionul de subiecţi a fost constituit din 75 de studenţi viitori profesori, înscrişi la Programul de certificare a competenţelor pentru profesia didactică, nivelul II, de la Facultatea de Litere, din cadrul Universităţii din Craiova.

Metoda de cercetare utilizată a fost ancheta pe bază de chestionar, instrumentul, respectiv chestionarul de opinie fiind prezentat în anexă.

Prezentăm, în continuare, rezultatele obţinute în urma aplicării chestionarului.

Astfel, la itemul 1, cei mai mulţi dintre subiecţi (68.2%) consideră competenţele manageriale ca fiind importante, restul studenţilor considerând că nu au importanţă (21.3%), respectiv că nu pot aprecia (10.5%) (vezi histograma nr. 1).

0 10 20 30 40 50 60 70 importante

fără importanţă nu pot aprecia

Histograma 1. Opinia studenţilor privind importanţa competenţelor manageriale

În privinţa eficienţei modalităţilor de instruire în formarea competenţelor manageriale, răspunsurile subiecţilor s-au distribuit astfel:

a) modelele tradiţionale – 20.4%

b) modelele constructiviste – 42.2%

c) ambele categorii – 33.6%

d) nu pot aprecia – 3.8%

0 10 20 30 40 50

modelele tradiţionale modelele constructiviste ambele categorii nu pot aprecia

Histograma 2. Opinia studenţilor privind rolul modelelor de instruire în formarea competenţelor manageriale

Dintre avantajele modelelor de instruire tradiţionale (itemul 3), menţionate de studenţi, precizăm:

o Nu necesită utilizarea unui număr/volum mare de resurse (didactice, materiale, temporale);

o Nu implică un efort foarte mare, nici din partea profesorului, nici a studenţilor;

o Evaluarea este predominant cantitativă.

Studenţii chestionaţi consideră că modelele de instruire constructiviste au următoarele avantaje (itemul 4):

o Implică punerea studentului în situaţii concrete, similare celor reale;

o Oferă studenţilor ocazia de a realiza o învăţare autentică;

o Încurajează dezvoltare proceselor cognitive, dar şi a celor metacognitive;

o Antrenează şi factorii noncognitivi ai personalităţii (afectivitate, motivaţie, voinţă);

o Stimulează formarea competenţelor, cunoştinţele fiind doar punctul de pornire în realizarea acestora;

o Încurajează cooperarea profesor-student, student-student, intercomuni-carea, interevaluarea;

o Evaluarea este predominant calitativă, fiind foarte mult încurajată autoevaluare.

Itemul 5 le-a solicitat subiecţilor să ierarhizeze anumite competenţe, în funcţie de importanţa pe care aceştia consideră că o au. Răspunsurile sunt prezentate în tabelul 3 şi în graficul 3.

Tabel 3. Opinia studenţilor privind importanţa competenţelor manageriale ale profesorului

Competenţa Valoarea

de a proiecta 411

de a evalua şi regla activităţile 379

decizională 325 de a gestiona situaţiile de criză 204

de a organiza 115

de a coordona activităţile 96

0 100 200 300 400 500 de a proiecta

de a evalua şi regla activităţile decizională de a gestiona situaţiile de criză de a organiza de a coordona activităţile

Histograma 3. Opinia studenţilor privind importanţa competenţelor manageriale ale profesorului

Răspunsurile studenţilor privind rolul Programului de pregătire psihopedagogică în formarea competenţelor manageriale ale viitorilor profesori (itemul 6) sunt împărţite între cele trei variante de răspuns:

a) da – 38.6%

b) nu – 34.1%

c) nu pot aprecia – 27.3% (vezi histograma nr. 4).

0 10 20 30 40

da nu nu pot aprecia

Histograma 4. Opinia studenţilor privind rolul Programului de pregătire psihopedagogică în formarea competenţelor manageriale ale viitorilor profesori

Majoritatea studenţilor chestionaţi au susţinut că disciplinele „Managementul clasei de elei” şi „Practica pedagogică” au cel mai mare rol în formarea competenţelor necesare profesorului, ca manager al clasei.

Dintre propunerile de ameliorare a Planului de învăţământ al DPPD, formulate de studenţi, menţionăm:

o Accentuarea caracterului aplicativ al disciplinelor teoretice;

o Punerea studenţilor în cât mai multe situaţii de instruire, care să le permită să-şi exerseze competenţele;

o Implicarea în activităţi extracurriculare;

o Creşterea numărului de ore de practică pedagogică;

o Realizarea unei mai mari legături între disciplinele psihopedagogice teoretice şi practica pedagogică;

o Realizarea unei comunicări mai strânse şi a unei colaborări între coordonatorul de practică pedagogică (care este un cadru didactic universitar) şi tutorele de practică pedagogică.

În concluzie, considerăm că actualul Plan de învăţământ al Programului de certificare a competenţelor pentru profesia didactică are un rol important în formarea competenţelor necesare profesorului în calitate de manager al clasei, dar el poate fi îmbunătăţit, astfel încât studenţilor să li se ofere mai multe situaţii în care să îşi poată exersa aceste competenţe.

REFERINŢE

1. Frăsineanu Ec. S. (2007a). Modele alternative de instruire cognitiv-constructivistă în formarea profesorilor, în E. Joiţa (coord.). Profesorul şi alternativa constructivistă a instruirii. Craiova: Editura Universitaria, 61-65

2. Frăsineanu, Ec. S. (2007b). Un model de proiectare a contextului instruirii constructiviste (modelul EFIRI), în E. Joiţa (coord.). Profesorul şi alternativa constructivistă a instruirii. Craiova: Editura Universitaria, 190-192.

3. Ilie, V. (2008). Modelul CIRCUIT poate reprezenta o opţiune strategică în formarea competenţei proiective a profesorului constructivist, în E. Joiţa (coord.). A deveni profesor constructivist. Demersuri constructiviste pentru o profesionalizare pedagogică iniţială. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică R.A, 151-162

4. Jinga, I., Istrate, E. (1998). Manual de pedagogie. Bucureşti: Editura All Educaţional

5. Joiţa E. (coord.). (2007). Un posibil profil de competenţă al profesorului constructivist, în E. Joiţa (coord.). Profesorul şi alternativa constructivistă a instruirii. Craiova: Editura Universitaria, 32-49

6. Joiţa, E. (2000). Management educaţional. Profesorul – manager: roluri şi metodologie. Iaşi: Editura Polirom

7. Joiţa, E. (2006). Instruirea constructivistă – o alternativă. Bucureşti:

Editura Aramis

8. Mogonea, F. (2009). Profesorul şi managementul clasei de elevi. Craiova:

Editura Universitaria

9. Mogonea, F. (2014). Pledoarie pentru o pedagogie a competenţelor, necesară în formarea iniţială a viitorilor profesori, în volumul Educaţie şi Spiritualitate. Craiova: Editura Mitropolia Olteniei, 25-28

10. Nicola. I. (2000). Tratat de pedagogie şcolară, ediţia a doua, revizuită, Bucureşti: Editura Aramis

11. Ştefan, M. A. (2007). Modele proprii de facilitare a învăţării constructiviste, în E. Joiţa (coord.). Profesorul şi alternativa constructivistă a instruirii. Craiova: Editura Universitaria, 133-137

12. Ţoca, I. (2002). Management educaţional. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, R. A.

Anexă – Chestionar de opinie

Data:

Nume şi prenume:

Facultatea/Specializarea:

1. Consideraţi competenţele manageriale ale profesorului ca fiind:

a) importante b) fără importanţă c) nu pot aprecia

2. Sunteţi de părere că, în dezvoltarea competenţelor manageriale ale profesorului, mai eficiente sunt:

e) modelele tradiţionale f) modelele constructiviste g) ambele categorii

h) nu pot aprecia

3. Care sunt avantajele utilizării modelelor tradiţionale de instruire în vederea dezvoltării competenţelor manageriale ale profesorului? Menţionaţi minim 3!

4. Care sunt avantajele utilizării modelelor constructiviste de instruire în vederea dezvoltării competenţelor manageriale ale profesorului? Menţionaţi minim 3!

5. Ierarhizaţi următoarele roluri/competenţe ale profesorului, în funcţie de importanţa pe care consideraţi că o au:

a) competenţa decizională b) competenţa de a proiecta c) competenţa de a organiza

d) competenţa de a coordona activităţile e) competenţa de a evalua şi regla activităţile f) competenţa de a gestiona situaţiile de criză

6. Sunteţi de părere că actualul Plan de învăţământ al DPPD asigură formarea competenţelor manageriale ale viitorilor profesori?

d) da e) nu

f) nu pot aprecia

7. Dintre disciplinele de învăţământ cuprinse în Planul de învăţământ al DPPD, care consideraţi că au o contribuţie mai mare la dezvoltarea competenţelor manageriale ale profesorului?

8. Dacă aţi putea îmbunătăţi acest Plan de învăţământ, ce propuneri aţi face privind aspectele legate de formarea profilului de competenţă managerială al viitorilor profesori?