Curriculum informal, tip care derivă din ocaziile de învăţare oferite de:

mass-media, ONG-uri, muzee, instutuţii culturale sau religioase, atmosfera familială etc. (Iancu S., C. Ciontu, 2009).

În clasificarea elaborată de Goodlad, Walker şi Glatthorn apar următoarele abordări ale curriculumului:

- curriculum recomandat de un comitet special de experţi sau de autorităţile guvernamentale ca fiind cel mai bun la un moment dat;

- curriculum scris, care are un caracter oficial şi este specific unei instituţii educaţionale concret determinate;

- curriculum predat este reprezentat de experienţa de învăţare oferită direct de educatori elevilor în activitatea curentă;

- curriculum de suport desemnează: materialele curriculare adiţionale, timpul alocat experienţei de învăţare, cadre didactice, cursuri de perfecţionare şi de specializare, resursele de timp, resursele umane, etc.;

- curriculum testat este experienţa de viaţă transpoziţionată în teste, probe de examinare şi alte instrumente de apreciere a progresului şcolar;

- curriculum învăţat semnifică ceea ce elevul achiziţionează de fapt, ca o

mod concret, este vorba despre curriculum asimilat sau interiorizat şi eventual manifestat în termeni psihocomportamentali de către elev.

O altă perspectivă de abordare a curriculum-ului este aceea a zonei de aplicare (Niculescu, 2003), ca totalitate a situaţiilor de învăţare furnizate de şcoală în mod explicit:

- Curriculum naţional, a cărui rază de acţiune acoperă întreg teritoriul unui stat;

- Curriculum local sau la nivelul şcolii, care răspunde necesităţilor concrete ale elevilor, corelându-se cu posibilităţile reale şi concrete de ofertă a unor situaţii de învăţare la nivelul unei anumite unităţi şcolare.

Potrivit prevederilor în vigoare, planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu, respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei, Cercetării şi Ştiinţei şi se aprobă prin ordin al ministrului.

Curriculumul Naţional reprezintă un set de documente care reglementează modalităţile prin care şcoala poate asigura atingerea idealului educaţional şi a ţintelor educaţionale, astfel încât să ofere fiecărui elev şanse egale pentru dezvoltarea personală şi profesională, pentru inserţia socială. Conform Legii Educaţiei Naţionale (Art. 64 (2), Curriculumul Naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar.

Organizarea Curriculumului Naţional se bazează pe o serie de principii de politică şi de construcţie curriculară, situate la confluenţa factorilor sociali, epistemologici şi psihologici. Aceşti factori se combină într-o manieră dinamică în determinarea parcursurilor de învăţare şi oferă un fundament pentru configurarea Curriculumului Naţional. Principiile fundamentează, în moduri specifice, componentele Curriculumului Naţional: planurile-cadru de învăţământ şi programele şcolare.

Curriculum naţional cuprinde un curriculum-nucleu şi un curriculum la decizia şcolii (local) şi reglementează elaborarea tuturor nivelurilor sistemului curricular după următoarele principii:

-descongestionarea şi flexibilitatea programului şcolar;

-creşterea eficienţei învăţământului prin folosirea tuturor resurselor umane şi materiale stimulând motivaţia elevilor pentru învăţare;

-compatibilizarea învăţământului românesc cu cel din european.

Curriculumul nucleu reprezintă expresia curriculară a trunchiului comun (TC) şi constituie unicul sistem de referinţă pentru toate tipurile de evaluare externă şcolii şi care va fi consemnat la nivelul standardelor de performanţă.

Curriculumul nucleu este asociat cu numărul minim de ore pentru fiecare disciplină obligatorie prevăzută în planul-cadru de învăţământ.

Curriculumul la decizia şcolii derivă din libertatea dată de planurile-cadru de învăţământ de a decide asupra unui segment al Curriculumului naţional, ceea ce are drept urmare stabilirea unor trasee particulare de învăţare ale elevilor.

Tipurile de CDŞ existente în învăţământul general includ:

- Curriculumul aprofundat, care urmăreşte aprofundarea obiectivelor de referinţă ale curriculumului nucleu prin diversificarea şi adaptarea activităţilor de învăţare, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a disciplinei respective;

este recomandat în cazul grupurilor de elevi care înregistrează rămâneri în urmă sau care au un ritm mai lent de învăţare, prin raportare la obiectivele obligatorii din programa şcolară a unei discipline;

- Curriculumul extins, care urmăreşte extinderea obiectivelor şi a conţinuturilor din curriculumul nucleu prin noi obiective de referinţă şi unităţi de conţinut, în numărul maxim de ore prevăzut în plaja orară a unei discipline; acesta presupune parcurgerea programei în întregime (inclusiv elementele marcate cu asterisc); se poate opta pentru extindere curriculară în cazul elevilor care manifestă interes sau aptitudini pentru anumite discipline sau arii curriculare.

- Opţionale: opţionalul la nivelul disciplinei reprezintă o ofertă diferită faţă de cea propusă prin programa şcolară; poate fi reprezentat de activităţi, proiecte care nu sunt incluse în programa şcolară sau de o disciplină care nu apare în planul-cadru sau la o anumită clasă; opţionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implică cel puţin două discipline din aceeaşi arie curriculară; din perspectiva temei respective se formulează obiective de referinţă, derivate din obiectivele cadru ale disciplinelor; opţionalul la nivelul mai multor arii curriculare se proiectează pe baza unui obiectiv interdisciplinar sau transdisciplinar complex, care implică cel puţin două discipline care aparţin unor arii curriculare diferite.

Tipurile de CDŞ existente în învăţământul liceal sunt:

- Opţionalul de aprofundare cuprinde aceleaşi competenţe specifice dar noi conţinuturi (cele cu * şi altele)

-Opţionalul de extindere cuprinde noi competenţe specifice (corelate cu acelea ale programei de TC), dar şi noi conţinuturi (corelate cu acelea ale programei de TC)

- Opţionalul ca disciplină nouă, cuprinde noi competenţe specifice (diferite de cele ale programei de TC) şi noi conţinuturi (diferite de cele ale programei de TC)

- Opţional integrat, cuprinde noi competenţe specifice complexe şi noi conţinuturi interdisciplinare

Curriculumul naţional este alcătuit din: planuri-cadru de învăţământ, programe şcolare, metodologii şi ghiduri de implementare; manuale alternative şi auxiliare curriculare, materiale suport.

În şcoala românească se disting următoarele tipuri de curriculum:

a. Curriculum de bază, care cuprinde cunoştinţe, capacităţi, aptitudini, abilităţi şi comportamente obligatorii pentru toţi elevii cuprinşi într-un ciclu de învăţământ;

b. Curriculum obligatoriu este planul-cadru cuprinzând:

- un curriculum cu discipline obligatorii;

- un curriculum cu discipline opţionale la decizia şcolii.

c. Trunchiul comun este o componentă a planului-cadru care conţine lista disciplinelor şi a numărului de ore obligatorii pentru toţi elevii,

d. Curriculum la decizia şcolii cuprinde numărul de ore alocate şcolii care, în funcţie de opţiunile elevilor şi de resursele umane şi materiale din zona respectivă, oferă posibilitatea de a asigura elevilor parcursuri diferenţiate.

e. Curriculum formal este elaborat de M.E.C.Ş. şi instituţiile de învăţământ și concretizat în curriculum naţional şi planul-cadru

f. Curriculum nonformal cuprinde activităţi educaţionale extraşcolare g. Curriculum informal cuprinde activităţi educaţionale în cadrul mass-media, muzee, familie, etc.

Curriculumul în Învăţământul Profesional şi Tehnic structurat pe trei componente:

1. Trunchiul comun (TC) este stabilit la nivel central şi cuprinde disciplinele de învăţământ cu alocările orare corespunzătoare, care sunt comune mai multor domenii de pregătire. Oferta de trunchi comun contribuie la: dobândirea educaţiei de bază, prin continuarea dezvoltării competenţelor-cheie urmărite în cadrul învăţământului obligatoriu – condiţie pentru asigurarea egalităţii de şanse pentru toţi elevii, oricare ar fi specificul liceului (filieră, profil, domeniu);

asigurarea continuităţii între învăţământul gimnazial şi cel liceal; formarea pentru învăţarea pe parcursul întregii vieţi.

Alocarea orelor pentru disciplinele din structura trunchiului comun se realizează în conformitate cu semnificaţia trunchiului comun pentru fiecare etapă de şcolaritate.

2. Curriculum diferenţiat (CD) este stabilit la nivel central şi cuprinde un