ELEMENTE DE PSIHOLOGIE A EDUCAŢIEI

Lector. univ. dr. Mihaela Aurelia Ştefan DPPD - Universitatea din Craiova Senior lecturer Mihaela Aurelia Ştefan, Ph.D TSTD – University of Craiova

1. Datele de identificare a lucrării

Novac, C. Mogonea, F.R. (2014). Elemente de psihologia educaţiei.

Craiova: Editura Sitech

Lucrarea are 227 pagini şi se adresează în primul rând studenţilor – viitori profesori, de la toate facultǎţile şi specializǎrile, care urmeazǎ, în cadrul Departamentului pentru Pregătirea Personalului Didactic, programul privind certificarea competenţelor pentru profesia didacticǎ, dar ea poate fi utilă şi în perfecţionarea cadrelor didactice de toate specialităţile din învăţământul românesc.

Încă din primele rânduri ale prefeţei, autorii argumentează misiunea psihologiei educaţiei, ca teorie şi practică, „de a oferi celor implicaţi în realizarea

acestui proiect formativ modalităţi de abordare a dezvoltării psihosociale a tânărului, precum şi de valorificare a experienţei acumulate de ştiinţele educaţiei, în sensul de formulare de soluţii pentru optimizarea raporturilor interindividuale, generate de procesele de predare-învăţare şi în consecinţă de eficientizare a acţiunilor formative”.

2. Aprecieri asupra structurii şi conţinutului lucrării

Cei doi autori îşi propun ca lucrarea Elemente de psihologie a educaţiei să fie un îndrumar pentru toţi aceia care optează pentru cariera didactică şi caută soluţii pentru proiectarea şi dezvoltarea diverselor programe educaţionale.

Pe parcursul celor 14 teme, studentul-viitor profesor este invitat să asimileze cunoştinţele ştiinţifice despre personalitatea şcolarului, despre activitatea de învăţare şi să reflecteze asupra posibilelor modalităţi de optimizare a eficienţei demersului educativ.

Prima temă - Domeniul de acţiune şi de teoretizare al psihologiei educaţiei - prezintă noţiuni introductive despre Psihologia educaţiei, ca teorie şi practică a formării personalităţii elevilor prin educaţie: esenţă, domeniu de studiu, relaţii interdisciplinare cu alte discipline socio-umane.

A doua temă - Educabilitatea şi factorii dezvoltării psihice - prezintă o serie de informaţii utile în clarificarea unor termeni precum: creştere, maturizare, dezvoltare, educabilitate etc. Autorii insistă asupra prezentării factorilor care direcţionează şi condiţionează dezvoltarea oricărei persoane. În determinarea dezvoltării personalităţii, rolul principal aparţine interacţiunii dintre ereditate, factorii de mediu şi (auto)educaţie.

Tema nr. 3 - Cunoaştere, intuiţie şi învăţare, se focusează pe abordarea proceselor psihice implicate în cunoaştere şi învăţare, iar tema nr. 4 - Teorii privind stadiile şi ciclurile dezvoltării personalităţii umane, în ontogeneză - invită cititorul să se familiarizeze cu principalele teorii, stadii ale dezvoltării intelectuale, morale, psihosociale etc. şi să reflecteze pe marginea cercetărilor din cadrul domeniului psihologiei educaţiei.

Tema nr. 5 - Structura psihologică a gândirii elevului în contextul desfăşurării procesului instructiv-educativ - reliefează specificul operaţiilor gândirii şi rolul lor în învăţare. Studiul activităţii de gândire este început prin prezentarea operaţiilor fundamentale şi anume: analiza, sinteza, comparaţia, abstractizarea, generalizarea, concretizarea. Autorii definesc fiecare operaţie în parte şi evidenţiază, cu date ale diverselor cercetări psihologice, rolul acestora în procesul instructiv-educativ.

Învăţarea, ca activitate desfăşurată sistematic în scopul asimilării unor informaţii şi formării de abilităţi necesare dezvoltării continue a personalităţii, este analizată în contextul acţiunii educaţionale.

Complexitatea educaţiei este evidenţiată de autori prin prezentarea variatelor aspecte pe care aceasta le ridică: caracteristici, funcţii, forme, dimensiuni, probleme cu care se confruntă educaţia în prezent etc.

În cadrul temei nr. 7 - Optimizarea efortului intelectual al elevului, autorii analizează cauzele şi natura oboselii fizice şi intelectuale la elevi şi se concentrează pe unele aspecte care ţin de organizarea raţională a efortului depus de elev şi stabilirea unei corelaţii optime între activitatea de învăţare, recreaţie şi somn.

În continuare, la tema nr. 8 - Teorii şi modele ale învăţării, se subliniază complexitatea procesului de învăţare, multitudinea perspectivelor de analiză. După definirea conceptului de teorie psihologică a învăţării, sunt trecute în revistă diverse modele ale învăţării care surprind dinamica acestui fenomen.

Toate temele anterior prezentate au ca finalitate înţelegerea problematicii personalităţii. Tema nr. 9 - Personalitatea ca structură psihologică integratoare, surprinde structura şi dinamica acestui macrooperator al sistemului psihic uman.

După analiza mecanismelor, proceselor şi funcţiilor psihice pe care le reclamă personalitatea, autorii se axează pe problematica psihopedagogică a succesului şi insuccesului şcolar – tema nr. 10.

Una dintre preocupările profesorului este tratarea individuală a elevilor în procesul instructiv-educativ. Cunoaştererea şi evaluarea psihologică a personalităţii elevului reprezintă problematica temei cu nr 11. Autorii inventariază o serie de metode de cunoaştere psihologică a şcolarului: observaţia psihopedagogică, experimentul, metoda convorbirii, metoda anchetei în domeniul educaţiei etc.

În activitatea instructiv-educativă, profesorul trebuie să ţină cont de diferenţele dintre elevi, cu atât mai mult cu cât vorbim despre copiii cu cerinţe educative speciale, dificultăţi de învăţare sau despre copiii capabili de performanţe superioare. Tema nr. 12 - Elevii cu CES, dificultăţi de învăţare şi aptitudini înalte, subliniază ideea că toate cele trei categorii de copii au nevoie de intervenţie educativă specializată, fie recuperatorie, fie performanţială.

O atenţie sporită este acordată analizei problematicii stilului activităţii intelectuale a elevului (tema nr. 13 - Psihologia stilului activităţii intelectuale a elevului), precum şi profilului de competenţă al profesorului modern (tema nr. 14 - Profilul de competenţă al profesorului modern).

Subliniem capacitatea autorilor de a sintetiza principalele aspecte, teorii, cercetări din domeniul psihologiei educaţiei, fiecare temă prezentată fiind însoţită de referinţe bibliografice care invită cititorul să aprofundeze unele aspecte de interes.

Lucrarea Elemente de psihologie a educaţiei, elaborată de C. Novac şi F. R.

Mogonea, reprezintă un demers de consolidare şi fundamentare a problemelor de bază din domeniul psihologiei educaţiei, remarcându-se prin rigoare ştiinţifică şi viziune comprehensivă.

Autorii acoperă o problematică de interes general pentru toţi cei implicaţi în activitatea de formare iniţială şi continuă a personalului didactic, prezenta lucrare reușind să traseze atât cadrul explicativ al fenomenelor observabile în procesul dezvoltării personalității elevilor, cât și premisele unei intervenţii educative eficiente.

ÎN ATENŢIA COLABORATORILOR/ INFORMATIONS FOR