• Aucun résultat trouvé

Martor  2  /  1997:  199-­‐‑225.  

N/A
N/A
Protected

Academic year: 2022

Partager "Martor  2  /  1997:  199-­‐‑225.  "

Copied!
34
0
0

Texte intégral

(1)

Title:  ³5pVXPpV$EVWUDFWV5H]XPDWH´

Martor  2  /  1997:  199-­‐‑225.  

Published   by:   Editura   MARTOR   (MARTOR   Publishing   House),   ž£Žž•ȱ o©›Š—ž•ž’ȱ ˜–¦—   (The   Museum  of  the  Romanian  Peasant)  

URL:  http://martor.muzeultaranuluiroman.ro/archive/martor-­‐‑2-­‐‑1997/  

 

Martor   (The   Museum   of   the   Romanian   Peasant   Anthropology   Journal)   is   a   peer-­‐‑reviewed   academic   journal   established  in  1996,  with  a  focus  on  cultural  and  visual  anthropology,  ethnology,  museum  studies  and  the  dialogue   among  these  disciplines.  Martor  Journal  is  published  by  the  Museum  of  the  Romanian  Peasant.  Interdisciplinary   and  international  in  scope,  it  provides  a  rich  content  at  the  highest  academic  and  editorial  standards  for  academic   and   non-­‐‑academic   readership.   Any   use   aside   from   these   purposes   and   without   mentioning   the   source   of   the   article(s)  is  prohibited  and  will  be  considered  an  infringement  of  copyright.  

     

Martor  (Revue  Ȃ—‘›˜™˜•˜’Žȱžȱžœ·ŽȱžȱŠ¢œŠ—ȱ˜ž–Š’—ǼȱŽœȱž—ȱ“˜ž›—Š•ȱŠŒŠ·–’šžŽ  Ž—ȱœ¢œ¸–Žȱpeer-­‐‑review  

˜—·ȱ Ž—ȱ ŗşşŜǰȱ šž’ȱ œŽȱ Œ˜—ŒŽ—›Žȱ œž›ȱ •ȂŠ—‘›˜™˜•˜’Žȱ Ÿ’œžŽ••Žȱ Žȱ Œž•ž›Ž••Žǰȱ •ȂŽ‘—˜•˜’Žǰȱ •Šȱ –žœ·˜•˜’Žȱ Žȱ œž›ȱ •Žȱ dialogue  entre  ces  disciplines.  La  revue  Martor  Žœȱ™ž‹•’·Žȱ™Š›ȱ•Ž  žœ·ŽȱžȱŠ¢œŠ—ȱ˜ž–Š’—ǯȱ˜—ȱŠœ™’›Š’˜—ȱŽœȱŽȱ

·—·›Š•’œŽ›ȱ •ȂŠŒŒ¸œ   vers   un   riche   contenu   au   plus   haut   niveau  žȱ ™˜’—ȱ Žȱ ŸžŽȱ ŠŒŠ·–’šžŽȱ Žȱ ·’˜›’Š•ȱ ™˜ž›ȱ Žœȱ

˜‹“ŽŒ’œȱ œŒ’Ž—’’šžŽœǰȱ ·žŒŠ’œȱ Žȱ ’—˜›–Š’˜——Ž•œǯȱ ˜žŽȱ ž’•’œŠ’˜—ȱ Šž-­‐‑del¥ȱ Žȱ ŒŽœȱ ‹žœ   et   sans   mentionner   la   source  ŽœȱŠ›’Œ•ŽœȱŽœȱ’—Ž›’ŽȱŽȱœŽ›ŠȱŒ˜—œ’·›·Ž  une  violation  Žœȱ›˜’œȱŽȱ•ȂŠžŽž›ǯ  

   

     

Martor  is  indexed  by  EBSCO  and  CEEOL.  

(2)

199 Res umes/

Abstracts/ Rezu mate

Gerard Althabe

Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociales 54. Boulernrd Raspail, 75006 Paris, Fran ce

Etl111ologue. ehercheur en antluopologic politiqu e en .Afrique centra le et

a

dam le

cadre de rOrstom.

Directeur d· etud e

a

l"Ecole des Hautes Etudes en Sciences Sociab. ii fond e en 1982 l" cquip e de recl1c rche en anthrop ologie urbai11e et indu stri ellc (ER -Ul l). impulsant le de\'eloppement

er

etudes eth- nologiqu es clans la societe indu stricll c.

II a publi e entre autres:

Oppression et liberation dans /"i11wginaire (les COl/11/tllll lWtes L'illogeoises de la cote orientate de Jfadagascm). 1969 (recd iti on 1980).

Le Fleurs du Congo. Maspcro. 1972.

Crbonisll!e et rehabilitotion symbolique (Buulogne. Iuy, Amiens). a\eC Bern ard Lege et Selim . Anthropos. 198..J. (recdition l"ITarmattan. 1993).

Crbonisation et quotidirns (Terrains rthn ologiques don s la Fronce octu elle). awe Chri stian Micli elc de La Pradelle. Se lim. Anthrop os. J 986 (reedition l"l-larm attan. 1993).

17ers une ethnologie du present, ed itcur a\·ec Dani r l Fabre et Gerard Lenclud. Editi ons de la so n de Sc iences de !'Homme. ] 992.

Parmi les articles.

"Eth11ologic du co nt emp orain et Enquete de terrai11 ». Trrrain . 110. 14. J 990.

"La graml e banli cue de Ai re$: mai rn n et politi co-rcligieu'.>. L 'Homme rt la Societe.

110. 10-t 1992.

"La constru cti on de l" etra11 ge r da11 s Jes ec hanges qu otidi c11 s. E11qu etc c1·id entitfo,, CiL'ilirntions.

199-t

.\farror. II - 199 7. I nter-,·iews, Entre-rncs, lntrc-,·cderi

(3)

200 Resumes/ Abstracts/

Rezumate

A

propos du film documentaire

Cest la dcmarche d' un anth ropologue ,.co nso mmateur d' images'· qui jette un rega rd sur tousl es qu e comportent la realisati on et la rece pti o11 du doc um entaire. En 111arqu a11t la rupture qui surgit clans les annecs '80. avec rapparition du \·ideo-d oc umentaire, l'auteur s'a ttaqu e it la crea tion du et

a

la produ cti on des images (e nregistrement et montage). Le fosse qui se pare le film do- cumentaire du repo rtage tele,·ise finit par etre mi s en evidence d" un e mani cre ex plicite et critiqu e.

On the Documentary Film

An analysis by an and image co nsumer' focused up on th e mechanisms \\'hich are acti Yc \rithi n th e docum entary fi eld . Th e auth or points out th e clas h occurred in thi s fi eld during th e 80s beca use of the new video fo rmats. and d\1·ells on the importance in tim e. th e diffe rent ste ps of th e process of making a doc ument ary: th at is, the ellaborati on of th e sc ree nplay, th e shooting, th e editi ng. The text insis ts, critically. on th e main difference to be culti,·ated betwee n th e doc um en- tary film and the TV reportage.

Pe marginea filmului documentar

Un demers analiti c se mn at de un .. antrop olog cons umator de imagine .. ca re co ncentreaza atentia asupra meca nismelor de fun ctiona re - producere rece ptare - proprii filumlui cl oc um entar.

ruptura de niw l petrecuta in ci mpul documentarului odata cu apariti a, in anii '80, a fo rma- tului video, autorul in di acro ni e, flu ctu atiile de atenti e aco rd ata etapelor in erente con- stru ctiei unui documenta r: elaborare a scenariului , filmare. montaj. Sint pu ncta te apoi, criti c. dife- rentele intre filmul documentar reportajul TV.

(4)

201 Resumes/ Abstracts/ Rezurnate

Horia Bernea Jfuzeul Taranului Roman Sos. Kiseleff nr. 3, sector 1, Bucure$li, Rolllania

1-l oria Bernea est clepui s 1990 le clirecteur du Musee du Pay,;:a n Roumain .

II a fait des etudes de math ematiques. architecture et II a traYaille en tant qu e eeintre

a

\'aratec. Tesca ni. Pari s. le Sud de la France.

A partir de 1967 il a fait Yi11gt-einq expositions appartenant aux .. Co nce ntri'iri''. ,.Deal ...

.. Hran e .. , .. Prapor" ... Cradini" ... Coloane'·, .,\ 'ec hi Peisaj Romanesc" . Parmi les prix:

1970 Prix pour pei nturc de l'llAP

197 1 Prix STAHLY - Bi ennal e de la Jeunesse. Pari s 1978 Prix de L-\cade mi e Rou111ai11 e ,.Ion Andreescu"

1983 Grand Prix de l' U_.\P

199.J. Prix .. Sterian" pour !'expositi on Cru cea (,.La Croix") 1995 Grand Prix Geo rge Apostu

1996 Prix BIYA (Eu ropea n of th e Yea r A\rard)

lconodulia militans. La consubstantialite. Limite de l'image

A

tra,·ers la peinture de la troi ,;: icme period e roma ine antique (Oplontis et Pomp ei) et images de la Rome actuelle. en co ntra ste a\·ec J'agence mcnt des formes et des volumes qui organisent l'interieur d'un colJ eetionn eur d' art mod ern e, on propose une refl exion Sur la co herence et l'auto-Sllf- fisa nce du language ,·isuel. Iconodulia 111ilitans. la consubstantialite, la limite de !'image so nt les troi s term es qui essaient de re11dre co mpte d'un e exige nce fondamentale selon !'auteur: !'image - en tant qu 'elle imprime !'esprit clans la matiere. en tant que lieu ou la matiere accroche l'esprit - doit etre abordee, ana lysee. comm entee toujours

a

tnwers les categories du ,-isuel, sans recourir

a

Lill di sco urs co nce ptuel. L'image doit dialogu er ayec une rn e intelligente.

lconodulia Militans. The Consubstantiality. The limit of the image.

The author introduces us to a reflecti on on th e organic coherence and the self-suffi ciency as ex- pressed "ithin th e ,-isual language. He illustrates hi s analysis \\·ith images from Antique Roman pain- tings (Oplontis and Pompei) as well as co ntemporary Rom e. by counterpointin g them the forms and

J1artor. ll - 1991, Inter-views, f ntre-,·cderi

(5)

202 Resumes/ Abstracts/ Rezumate

volumes that articulate th e private spa ce of a mod ern art coUector. Iconodulia militans, th e consub- stantiality and th e limit of th e image are th e three terms introducrd by th e author in order to rai se a problem that he co nsid ers out:;tanding: as a place for th e spirit to th e matter , the image must be analysed and co mmuni ca ted by means oJ a \·isual and not a co nceptual discourse. That is, th e image mu st meet the sensible gaze.

lconodulia militans. Consubstantialitate. Limita imaginii

Imagini din pictura romana antica (Oplontis Pompei) precum din Roma actuala. co ntrapun c- tate de form ele volumele ca re organizeaza interiorul unui colectionar de artii modernrt, ilu strea za o reflectie asupra coe rentei auto-suficientei limbajului Yizual. Iconodulia militans, consubstanfiali- tatea limita imaginii $Jl1t cei trei term eni prin care autorul lncearca sii cara cterizeze o exigen(a. du pa el, fundam entala: imagin ea - ea loc uncl e materia ,,agata ·· spiritul - trebuie abo rdatii, an alizata . \·alo- rifi ca tii tot cu ajutorul catego riilor Yizualului, fara a recurge la un limbaj co nce ptual. lmaginea trebuie Sa dialogheze CU 0 prii·ire inte/igenta .

(6)

203 Res umes/ Abstracts/ Rezumate

Anna Grimshaw The Granada Centre for Visual Anthropology,

Roscoe Building

Cnii;ersity of Jlmz chester, Man chester Jf 13 9 PL,

United Kingdom

Anna Grimshmr studi ed social anthropology at the of Cambridge. She car ri ed out fi eld- work in a community of Buddhist \rnm en in northern India. She subsequently \\ Orked in television and as th e research assi,;;tant to th e Caribbean \ITiter, C.L.R. James. Anna Grimsha\\·· s personal ac- co unt of anthropological fi e]d,1·ork has bee n published as Serrnnts of th e Buddha. She is currently de- Yelopping a ,·ideo based ethnograp hic project in northern England. Since 199] she has been teaching at th e Granada Ce ntre for Yi sual Anthropology. UniYersity of

L'reil de l'ethnographe: notes sur des travaux en cours

Yideo-Anthropologie chez so i: j' y suis interessee par la rnani ere dont la L"ision du chercheur opere en tant qu e meth ode et metaphore clans Jes travaux d'a nthropologi e co ntemporain e. Je me propose de discuter ici un projet co nce rnant la pratique de l'anthropologie chez soi. oi.1 le fiLn \·ideo constitue la technique esse nti elle de recherche.

A

travers des exe rnples extraits de mes propres film s, j'essaie d'explorer les pres uppositions episte mologiques qui soustend ent l'utili sa tion des techniques d'obser- vation clans l'etud e ethnographiqu e.

The Ethnographer's Eye: Notes from Work in Progress

\'idea-Anthropology at home: how ,·ision operates as a method and a metaphor in co ntemporary an- thropologi ca l work. I \1ill discuss a project concerned with th e practice of anthropology at home in

\\ hi ch vid eo is th e primary tec hnique of resea rch. Using examples from my own film s. I will seek to explore th e epistemological assu mptions \\'hich und erpin the use of observational techniques in ethno- graphic \\"Ork.

Ochiul etnografului: note asupra unui proiect in lucru

\'ideo-antropologie In propriul teritoriu: interesul meu se lndreapti'i catre felul In care L'iziunea cercetatorului opereaza ea metoda $i metaforil In lucrarile de antropologie contemporana. Imi propun sa di scut aici un proiect refe ritor la practi ca antropologi ca in teritoriul propriu , In cazul in ca re filmul ,·ideo constituie principala tehnica de cercetare. Cu ajutorul exempl elor extra se din propriile mele film e. lncerc sa explorez pres upozitiile epi stemologice ca re stau la baza utilizarii tehni cilor de obser- vatie in studiul etnografic.

Jfartor. II - 1997. lnter-,-icws, Entrc-vucs, lntrc-Ycdcri

(7)

204 Resumes/ Abstracts/ Rezumate

I I

Ana Grama

Jfuzeul Astrn, Sibiu Pia/a

.lJica 1zr.

11, Sibiu 2-JOO,

Romania

.-\na Grama es t cherch eur scientifique principal au Musee ASTRA de Sibiu et de1JL1i s 1990. lecteur

a

l'Uni,·ersite ,,L. Blaga·'. Sibiu. Elle a re<; u une formati on d'hi stori en. specialite ArrhiYeS.

a

l' Universite de Bu carest. et travaille en museologic et archiYeS dep uis :25 ans. Elle a mene des recher- ches et a publi e sur la societe roumaine de la periode l 780-1865 . Elle a identifie un e col- lection d'em·iron 1500 pieces de photographi es ancienn es et clicl1cs sur verre. Elle a publie et confe- rencie sur ,.La photographi e etlrnographiqu e transylvaine clans la dcuxi eme moitic du Xl\e et Jes dem;

premieres decenni es du

:xxe

siecle.

La photographie ethnologique transylvaine ( 1850-1918): de la cmiosite

a

I' initiative lucratiYe;

de la recherche anthropologique

a

la propagande patriotique

Les quatre directions de recherche mentionnees clans le titre se so nt en fait imposees d' elles-memes au cours d'une etude sur les collections d'ICONOG RAPHIE ETHNOLOGIQLIF. du ASTHA de Sibiu. Elles permettent de rend re compte non seulement cl' une ciYilisation de l'image propre

a

un territoire du cen- tre de l'Europe. mais au ssi d'un e histoire

a

plusieurs niveam:: histoire d'un art/metier/moyen c1· etud e sci- entifique, modulation d'un co ncept (exotism e). deYeloppement d'une identite nationale.

Ethnographic Photography in Transylvania ( 1850-1918 ). From Cmiosity to Entrepreneurship;

from Anthropological Research to National Propaganda

The four directions mentioned in the title ha\'e raised themselves ::is guiding lines through a research de- veloped by th e author in the ASTR.A Museum PHOTO ARCHI\ IS. They express not only th e strong visual tra- dition of a Central European area, but also a 1mJti-leYeled history. That is. the space betwee n art/ craft/ re- search tool; the modulations of a concept - th e exotic - and the de,·elopment of the nati onal identity.

Fotografia etnologica transilvana (1850-1918): de la curiozitate la initiativa lucrativa;

de la cercetarea antropologica la propaganda patriotica

Cele patru directii mentionate in titlu s-au impu s de la sine in cursul unui studiu arnpra colectiei de ICONOGRAFIE ETNOLOGlCA a ASTR.\ din Sibiu. Ele cara cterizeaza nu nurnai o ci- Yili zatie a irnaginii. proprie unui teritoriu central-europea n, dar o istori e pe mai multe ni,·eluri: is-

toria un ei de studiu modulatia unui co ncept (e.rotisnwl) dez-

voltarea unei id entitati nationale.

.\Jartur. II - 1997. I nter-,·iews, Ent re-mes, intrc-vedcri

(8)

205 Hc:;ume:::

/ Abstracts / Hezumate

l\larc Henri Piault (rntre .\'ational de_ la Rrcherchr Sci ent!Jiqu e Ecole des Haut es Eludes en Sci ences So ciales

5LJ, Boulernrd Raspail, 75006 Paris, Fran ce

Il C' 11ri Pimdt r"t a11thropologue. Directr ur ck rec herche au C. \J .l\.S .. rc'- dactt·ur en chd de la rern r· . .Journal de:' .. . II cn,;r ign<·

a

ITni\·er,. ite de Pari " I Sorbonn r (Anthrop olo£ic poli- tiqu e) et

a

Jt cole cb llautc,; Etud r ,; en Sciences Soc ial es (...\nthropologir Yi sucll c). '

ll a de" rec herchr,; en .-\friqu e occ iclcntale (111igrati o11:-:. politiqu es pre-coloni au.x. re- ligi ons autoc htonl':' et cri s<·,; fonda111 C11 tali ste,; ). dan" le ,; ud de la Fran ce (hi,-toire

er

un e producti on identitaire: la soie en Cr\·enu e:-:) r t au (parco urs de et i11no\·ati o11s reli gieusr,;. rdlc- xions sur le syncreti sme) .

Rcali,;ateur de film s ethnograplriqu cs en Afriqu e r t en France . Parmi le:-: publi rn ti ons:

( 1970) llistoire .\fcuui. Introdu ction (/l/ .\" procem1s cf"un etat. Pari s. Ed. du C. N.R.S.

(J 93,q 1-ers un e societe pluriculwrelle. L ·e.rentple de la Fran ce. Ed . Orstom.

(1 98 -:-) colonisation. Rupture ou porenth ese.' Ed . L·Ilarn1attan.

(1 992) Les itin eraires europeens de la soie. Ed. L·Hannattan.

Une experience d'anthropologie «actiye ..

et Jes modalites et questions relatiYeS

a

un passage

a

l 'image

11 ,.·af!:il cl "un e rcc hercllC' menee cl ans le ,-ud ci r· la Fran ce. en c(' \ (' flfl C5. OU nous arn m tnn·aill e

a

la 111i,;e en Yaleur d\111 patrimoitH' local cb ·elopp c autour de l"clenigr de" \-er,: ii "oie et de la filbri ca- ti o11 dr id :'O if' . .-\u CO ur,; de cettc rrc itcrcJi e ll OU,: a\"011" reaJi,;c ci eu.\ film" qui . llOtil llllll Cfll. ,;c n·c11t c1·introducti o11 au.\ :'f'Cti on;; cle,: rnu ,:cr,; de la rrgio11 CO l!Sacrccs

a

la "criciculturc. Le propo" ,:era il- ]u,;trc an ·c qurlqu c" e.xtrait,; de fun c1· cntre eu.x. intitule Les che111in.' de la Soie .

. \ partir de ce tte e.xpcri e11 ce. J" auteur propo"r ici Liil (' refl e.xi on :< Ur le "tatut de J"image dan;; la recl1 erclt c a11thropologiqu c: 1·inrni!e en tant qu e li eu de renco ntre cntrt' le chr rcheur f' t le5 rn embrr,;

de5 CO tltlllUnautr,; ctudi rc ,;. 1·i111 agc Cll tant qu e tcrritoire OU ,;e le proce.m1s. ache\·e.

c1· un r co nn ai"sance qu c le" deu.x partcnaire" acqui crcnt en5embl c .

. \Jarl or. ll - 1991. I ntcr-,-iews. Entre-rncs. lntre-,·cdcri

(9)

206 Resumes / Abstracts/ Rezumate

A Personal Experience in ,,Active" Anthropology.

The Conditions, :Means and Questions Related to a Possible Translation into Image of this Ex1lerience.

contribution is related to a research that 1 ha\'e developed in th e South of France. more pre- in Ce,·c11n Ps. I wa s fo cused then on the capitalization of a local patrim oiu c articulated 011 the process of silk-making out of silk-\\orms. As a res ult. l made t\\O film s 1rhich arc still used th e local muse um s in th r lrnlJs dedi cated to thi s actiYitv.

Us ing thi s personal exp eri ence as a starting point. I propose a ref'l cction on th e use of th e image 11·ithin th e a11thropologicnl th e imnge as th e meeting for th e researcher and th e memb ers of th e communities to be studi ed. th e image as a pla ce wh ere the neYer-encling process of familiari sati on de\'elops contributions from both sid es.

0 ex1lerienta de antropologie ,,activa"

circumstantele, modalitatile, problemele legate de o trecere la imagine

. Ma refer la o ce rcetare realizata in sudul Frantei. in CeYenn es, uncle am lucrat la pun erea in Yaloare a unui patrimoniu local dezrnltat in jurul culturii vi ermilor de matase al fabri carii matasii. In cursul aces tei cerceUiri , am realizat cloua film e care se rvesc drept introdu ce re la 1·izitarea sectiilor dedi cate se riciculturii in muzeele local e. Pornind de la ele. propun aici o refl ectie legata de utilizarea imaginii in ce rce tarea antropologica: imaginea ea lac de intilnire intre cercetator membrii comunitatilor stu- diate; imaginea ea teritoriu uncl e procesul, ni ciodata incheiat, de se clez\'olta cu participarea ambilor parteneri.

(10)

207 Resum es/

Abstracts/ Rezumate

Joana Popescu Jiu:eul Ta rwwlui Roman ua Kiselejf nr. 3, sector 1, Bucure$ti, Romania

Popesc u est Di recteur de progra mm e. chef du Dcpa rtemen t cl':\nth ropo logie \'isuelle au du Roumain . .--\pres L.\cade mi e des Bea ux Arts. secti on Histoire et Thco rie de L-\rt. et une pcri ode de tra Yai_l comm e ethn o!ogue

a

l'Tnstitut d'Ethnographi e et de Folklore ci r Buca rest. eUe a m ivi tro is stages de form ati on et documentati on en museologie et anth ropologie YisueUe en Fran ce.

Mai ntenant, en tant qu e cli ercheur principal au musee, eUe fa it un e these en Etlrno-esth etiqu e. en restant touj ours interessee par r ethn oJogie de

r

enfa nce. J' ethn ologie de fo bjet. J' a nth ropologie Yi- suelle et la museologie. Parmi les publica ti ons rece ntes :

(1 992) co-auteur Paysa ns de l'histoire. ed. Dar.

Co ntributions aux rn lumes:

(1 993) En quete d'identite, ed . UniYersite Libre de BruxeJJ es.

(1 995) Childh ood -playtime? Ed. Rh einland Yerlag. Koln .

(1 995) Roumanie - constru ction d'un e nation. Ed. Ethnologie Fra nc;aise, Pa ri s.

(1996) Ethn o, ed. Ecole de Lourd es, Pari s.

(1 996) Th e Colden Bough. ed. Fu nd ati a Cultu rala Romana.

Tro is 'ideo--films et dix expositions aux sujets ethnologiques

a

partir des recherches menees clans le

Ambigui'te et pouvoir. L'exposition d'ethnophotographie

L'ambigu'ite inh erente d'un e exposition de photographi e offre

a

l'ethnologue de nombreuses pos- sibilites de decodage. Y a-t-il des fronti eres obligatoires

a

Ce pouYoir assume? lUustrati on: J'exposition ,.L'enfo nt: essa is photographiques ...

Ambiguity and Power. An Exhibition on Ethno-Photography.

Th e ambiguity inherent to any photo-ex hibiti on provides the curator-ethn ographer with a \ride ra nge of decoding options. Under th ese circumstances. is th ere any obligatory limit to be required within this co nscious self-emp owerment? A questi on that derived parti cul arly after my ex peri ence of curating th e exhibition entitled ''Th e Child - Ph oto-Essays"

Ambiguitate putere. Expozitia de etnofotografie

Ambiguitatea, inerenta unei expozitii de fotografi e, ofera etnologului o ga ma intinsa de posibilitati de decodaj. Exi sta oare fronti ere obJigatorii in ce aceasta asum ata putere de interpretare? In- terogatia e ilustrata de expe rienta ex poziti ei: ,.Copilul: ese uri fo tografice'· .

Jlart or. II - 1991. lnter-Yiews, Entre-rnes, intre-vederi

(11)

208 Res um es/ Abstracts/

Rew mate

lanos Tari Ethnographic Jfus eum, Filmstudio 1055 Budapest, Kossuth Lajos TPr 12 BO 1363 Budapest, PF 35, Hwzgmy

After luffing graduat ed Hun ga rian Language, Litera ture and Folklore. as well a8 Sociology and Academy of Drama and Film. Janos Tari took a degree in anthropological docum entary at th e National Film and TeJe,·ision School in Bcaco nsfi eld.

He is curcntly inYoked in th e Eotrns Lornnd Folklore Dcpartme11t PhD program.

Since 1990 he is Hea d of Department \\·ithin Hungarian Ethnographical Muse um Filmstudio and Archive.

He directed and shooted docum entHI)' film s on different subj ects. lectured in Yisual Anthropolo- gy, was inYoh-ed in internati onal film festi,·al selection commitees. organized exhibitions on th e his- tory of ethnogra phic cinema and edited a multimed ia and Internet ethnographi c film ca tal ogue of th e Ethnographic Museum.

He also co-\\ orked in restauration projects of archival ethnographic film reco rd s.

Publications include:

(1984) HistOIJ of Hungarian Ethnographic Photogrnphyfrom th e beginnings, based on the photo and Jfonu script Archire of th e Ethnographic ,Wu sewn, Torteneti muzeumi kozlemenyek; Visual An- thropology'

(1995) Ethnographic Film Catalogue and cccL. 30 films and eideoprogrwns 1979-1997.

Ethno-phono-photo-cinematographie

L·anthropologie en tant qu 'etud e scientifique et la production de films docum entaires ant appro- ximatiYement Je meme age - em·iron cent ans - tandis qu e Jes premieres interrogations anthro- pologiques, reconnues comme telJ es aujourd'hui, apparaissent au meme moment qu c la photographi e.

[I est, par co nsequent tout

a

fa it justifie de les celebrer ensemble, sa ns oublier de

r

enregis-

trement sonore mecaniqu e. L'a rticle sera illu stre ayec des images de la Denio cassette proYenant de

!'exposition au meme titre. organisee par le Ethnographiquc de Budapest.

_\/art or. II - 1991. I nter-\-iews, Entre-nies, lntre-\'ederi

(12)

209

Resumes /

Abstracts/ Rezumate

Ethno-Phono-Photo-Kinematographia

The formal study of anthropology and th e production of docum entary film ha\-e roughly th e sam e depth of history - around one hundred years - while th e a11throp ological enquiries \re 1rn uld recogni se th em today began at about the time of the birth of photography: so it is appropri ate that \re should celebrate th em togeth er. \rithout forgetting th e hi story of mechanically reco rded so und.

The paper will be iUustrated 11ith images from th e Demo casette of th e eponymou s exhibition or- ganized th e Ethnographi c Muse um in Budapest.

Etno-fono-foto-cinematografia

.-\ntropologia. ea studiu productia de film doc umentar au aproximatiY vechime - cam o suta de ani - in vreme ce primele interogatii de tip antropologic. rec unoscute ea atare asti'izi.

sint co ncomitente cu aparitia fotografiei. Se cuvine de aceea sa le sarbiltorim laolalta, fora sa uitam is- tori a inregi strarilor sonore cu mijloace mecani ce. Articolul e ilustrat prin caseta de prezentare, reali- zati'i cu ocazia expoziti ei purtind titlu. organizati'i de Etnografi c din Budapesta.

(13)

210 Hewmrs /Abstracts/ Hezumate

Simona Bealcovschi Studioul Astra Film Piafa Jlir:a nr. I 1, Sibiu 2400, Ro111fi11in

Simona Bealcovschi est la Directrice de la Fondation Anthropologi e Yi suell e - 1996. Apres des etud es de philologi e

a

l'Uni,·ersite de Cluj. elle a suiYi des COUl'S en ci11c11rn docum entaire

a

INSAS Bru-

xcllcs et prepare maintenant un doctoral en anthropol ogie visuelle.

Ell e e:;t 111embre fondateur d'Astra Film et co-organi sateur du Festini de Film Anthropologique de Sibiu. Co-rcali sat eur de se pt film s etlrnologiques et authropologiques. Co laborateur egalement

a

la rea-

lisation de J7 film s doc urn entaires.

A

la recherche de l'esprit festif et de la gloriole

ne reflexion sur le fe stivisme clans le film ethn ographiqu e roumain. L'auth enti cite y est Lannie au profit de la representation du pournir et de l'ideo!ogie co mmunistes.

In Search of Glorification and of the Festive Style

A reflection on the festiw style "·ithin th e Romanian ethnographi c docum entary. The authenti c is repla ced by th e represe ntation of Power and of th e communist ideology.

in

cautarea spiritului festiv a glorificarii comandate

0 refl ecti e asupra fe stivismului in filmul etnografi c roman esc. Autenti citatea e exclu sa in benefi- ciul repre:;.entarii puterii a ideologiei comuni ste.

_lfo rt or, ll - 1997. Inter-vi ews, Entre-rnes, intre-\'ederi

(14)

211 Res um es/ Abstracts/ RPzumate

Elizabeth Edwards

Th e Pitt Rirers Jlu seu m Parks Road Oxford OX 1 3 PP, United Kingdom

Elizabeth Ed,rnrds has been tra ined origi nally as an historia n. She is curator of photograph s at Pitt RiYers Museum. Unin'rsity of Oxford. and tea ches critical history and of still photograp hy 1rithin \i sual anthropology in th e subfocuJty of .-\nthrop ology at tltc She is <ilso <i

lecturer <it th e College of Art in Loudon . Sh e has curated numerous exhibition s of

in th e Pitt Rin>rs and p<irticipated as a specia li st curator and 1rriter in exhibition s of both liistorirnl and contempornry material in U. K .. Europe :rnd U.S.A. Her res earch interests includ e th e and .. ethnographv .. of anthropologi cal photography. early i11 th e Pacific. iss ues in presentation in th e muse um and ;rnd in contemporary arts prncti ce . She ha s "ritten on historical and relatio11ship es bet" een photo-

and anthropology. Publications include Anthropology and Photography 1860-1920 (editor).

Sh e is currently \rnrking on a book of essays on photography. history and

Photo-objets

Le texte analyse la relation entre J"information contenue par la photo et sa ,.matiere ... en plaidant pour une mise en \aleur de la photographi c non se ul ement en tant qu e .. image ... ce qui limiterait son statut, 111ais aussi en tant qu .objet relevant de la .,culture materielle ... L'auteur se refere directement

a

des rec herch es entreprises clan s I" archiYe d0images de Pitt RiYers

Photo-objects

I 11·ill consid er th e rr latiorEhip bet11·ee n 11hat th e photograph is ·of in term s of information and how that information is presented. in relation to curating photograph s as ·objects' or ·material culture·

in th eir O\rn right and not only ·pi ctures' . 1 will talk about som e hi storical and archiYal research l lrnYe don e wh ere this approa ch has " ·orked.

Foto-obiecte

Textul analizeaza relatia intre .. continutul de informatie .. .. materia .. fotografi ei. pledind pentru ,-alorifi carea rnuzeologica a acesteia ea obiect tinind de cultura materiala iar nu exclu si,-. lirnitatiY.

ea .. imagine ... Autoarea refcra direct la ce rcetarik efectuate in arhiYa foto a Pitt RiYers Muse um .

. Hart or. LI - 1991. I ntcMiews, Entre-vucs, f ntre-,·edcri

(15)

212 Resum es/ Abstracts/ Rezumate

Gabriel Hanganu J1u::eul Taranului Roman.

.

.

Kiselejj

nr.

3,

sector

1,

Ro111 &11io

Ga briel I-Ianga nu graduated th e Fac ulty of Letters, Uniw rsity of Bucharest. and Yery soo n after joined The of th e Rom ani an Peasa nt as an assistant researcher in ethnograph y and mu:<eolo- gy. In 1993, res pecti,·elly 1996, he attend ed two training programs in nonfi ction film-m ak ing: 'Ateliers

\:,\RAN' and 'Bucharest 1996'. He has ca rri ed out video-supported fi eldwork research in Northern davia, on both th e orthodox mon asti c life and th e Ne" Year masks and masqu arad es. He is actu ally completing a DEA training program in Social Anthropology at th e Ecole des Hautes Etu dcs en Sci- ences Sociales in France. He has made several short ethnographi c film s within ·Cine 12" (a n inde- pendent associati on of yo ung film-mak ers) and the Yisual Anthropology Department of th e

of the Romanian Peasant (Cinema du Reel sellection 1997).

Si on avait donne

a

Roublev une video-camera.

Sur la perspective inverse, le style transcendant et le film ethnographique

Une interrogation contemporaine de l'univers de l'ic6ne deco une qu e celle-ci a subi un change- ment co mplet quant

a

sa signifi cati on mys tique originaire. La perspecti ve visuelle de type euclidien/

cartesien - qui s'est imposee suite

a

un e attitud e mimetiqu e pa r ra pport au reel - a modifi e non seule- ment la relati on de l"homme aYec le .. tout Autre·' mais aussi le paradigme scientifiqu e et artisti que clans son entie r. pa rtir de docum ents Yi suels recueilli s sur des terrains recents, !"arti cle a\·ance plusieurs qu estions co nce rnant la mani ere dont le .,style transce ndant'· de l"ic6 ne pourra it etre utilise clan s la realisa tion du film ethnographiqu e.

If Roublev Had Been Given a Video Camera.

On Inverse Perspective, Transcendental Style and Ethnographic Film

\'Ch en being qu esti oned from th e co ntemp orary point of Yi ew. the uni,·erse of the icon revea ls it- self as having entirely modified its original mysti c mea ni ng. The euclid ian/cartes ian ,-isual pe rspectiYe.

which imposed itself as a result of th e mimetic attitude toward s th e real. has changed not only the human relati on with ' the holy other'. but also th e entire scientific and artisti c paradigm.

Based on visual documents from rece nt ethnographic fi eld ll'ork. th e paper raises seve ral qu estions co nce rning the \\'ay in \\'hi ch th e 'transcendental style' co uld be employed by the eth nograp hi c film- making.

Jlartor. II - 1991. I nteMiews, Entre-rnes, intre-\"ederi

(16)

213 Res um es/ Abstracts/ Rezumate

Daca Rubliov ar fi avut o camera video.

Despre perspectiva inversa, stil transcendent film etnografic

lnterogat din punct de ' edere contc rnporn n. uni,-erEul icoan ci se corn pi et 111odificat in raport cu se mnificatia sa misti ca origi narii . Pcr:qwctiYa \'izua la de tip euclidian/cartezian - ea urmare a un ci atitudini mim etice fa ta de real - a schimbat nu numai relatia omului cu .. Cel cu totu l Altul .. dar lntreaga paradigma arti stica . Pornind de la material e Yizual e obtinu te de-a lungul un or terenuri rccentc. articolul punc cltern probl eme lega te de modul in ca re .. stilul tra11 sce n- den t .. cil icoa nci ar putea fi utilizat in realizarea filmului etnografic.

(17)

214 Res um es/ Abstra cts/ Rezu mate

Brigitte Lozza

Jlu see

National des Arts el Trarli lions

Popu lni

res

6,

Ai-e1wr

du

Jfafrnlnw

Gandhi, 75116

Paris,

Fran ce

des ctud es d' histoire de l«1rt. J'interet cir Brigitte Lozza pour I<' dornain e de !'art populaire J'a co nduite au Na ti onal cb Arts et Traditi ons Pop ulaire,;.

a

OLI cll e a pris en charge le secteur de la doc um entatioll photogrnphiqu t: . . \ cc titre. ell e particuli crement i1 de !'image fix e et i1 so n trni te rn cnt doc u1J1 r 11taire. dP Lkico m (Co lllite de 1·1cm1 pour L1udi0\·isuel de les ll OLffell cs tec hn ologies). ' Uc parti cipe acti,·emcnt :rnx tra\"<lllX du gro up e de tra,·ail sur la photographic.

La documentation photographique au l\Iusee National des Arts et Traditions Populaires (France) et la Base Etlmoplwto

L'a rtirl e prcsPnte les fo11d,; du Natiollal des Arts et Traditions Populaircs de et le,; criteres cl' orga ni sation. d'a cces et d'interrogat ion au de J' ordinatr ur. La ba se Ethnuph o- to co nc; ue de man iere

a

perm ettre un e mi sc

a

jour co ntinu e des meth odes de traitc111 cnt et d'id entification de !'infor mati on.

The Photo-Documenting at the National Museum for Popular Art and Traditions (France); th e Eth1wplioto Data Base

Thr paper prese nts th e lmage ArchiYes of th e Na ti onal Mu se um for Popular Art alld Traditio11s i11 Paris. as \\·ell as th e criteria th at ha,·e bee n introdu ced in ord er to organ ise. access and interrogate th e Et hnophoto data base.

A data base \\·hi ch was des igned to make eas ier any atte mpt to renew th e actu al working proce- dures.

Documentarea fotograficii la Muzeul National de Arte Traditii Populare (Franta) baza Etlmophoto

Artieolul prezintii fo11durile de illlagine alP Nat ional de Arte Traclitii PopularP din

$i criteriil e de orga nizarc. de accesa re de i11terogati e al e acestor fondur i. 13aza Ethn ophoto co ncrp utii astfel incit sii perllli ta o co nti11u1i actu ali za re a mctodeJor de tratare de id Pntifi ca re a in- f orm at iei.

Jlartor. II - J 997. lntcr-,·icws. Entrc-nics. lntre-wderi

(18)

215 Hew

mes/ Abstracts/ Rezurnate

Otilia

Cnicersitatea Timi soaro Str. l1r-1sile Pnrrnn 1ir. { Timi.)orm1. Ro111n11ia

Otilia ll cchan is a PhD Folklore and Na ratolog: Lec turer at th e of Letters. L1ni w rsity of She ha s done extensi\'C· fi eld\\ ork in Banal and \'ale::i Timocului (N-E Se rbia , N-\' Bulgaria).

dealing \\'ith fun eral ce rernoni es and epic repertory. Publications include: ( l995) Basm P din Banal. an antology of th e S-\\- Homani an Epic Tales .

La Camille Gaita

a

l'interieur et au-dela du rituel

Trcnte ans apres lcs f un r railles film ees d' un parent. lcs participants regard ent J' r nrcgistrement ,-id ea et font leur commentaire.

En j 968, \'a sile Cretu et Sa!ldu Ollt film c ii

r

enterrement de losl m Gaita. mort subitemcnt ii !"age de trente an s. J'ai choisi pour cette co ntribution le second des trois rea lises - Soa re, soare ( .. SoleiL solcil'') - qui traite des pratiques ritu elles funeraires . En 1995. j'ai presc nte le film aux membres de la famill e Gaita et je l' ai discute awe eux. Je co mpare. d' abord. le co mportement rituel de Gaita - femm e du jeun e hornm e mort - a\·ec ses opinions co nce rnant Jes fun erailles.-....

exprimees lors de notre entreti cn. J'an alyse ensuite les reactions et les comm entaires de la famille.

pend ant la projection .

The Gaita Family within and beyond the Ritual

Thirty yea rs after taking part in a fun eral \rhich \\·as film ed. th e form er ·actors' make co mm ents

0 11 th e e\·ent 11·hile \latching th e 1·ideo film. In 1968. Yasilc Creiu and Sandu film ed at Meha-

di ca th e fun eral of Ioslm Gaita, sudd enly dead 11·hen he was only 30. In 1995. l haYe selected one of th e three film s made after th e fu11 eral - Soa re, soare ('Sun. Sun') - and T projected and it

\l'ith th e members of the Gaita family. As a co nseq uence of thi s meeting. my paper deal8 with th e fol- lowing topi cs:

- the ritu al beha vio ur of Ga itii ( the wife of th e dea d man ). as seen in the film. co mpared to her opin ions on th e ritual pra ctices at a funeral. as com muni ca ted in a interYi e1r.

- th e rea ctio11s and co mm e11ts of th e fami ly during th e projecti on.

Jlanor. !I - 1997. lntcMicws. Entrc-n1cs. intrc-Yc<lcri

(19)

216 Resumes/ Abstracts / Rezumate

Familia Gaita

.

in cursul unui ritual si ' dincolo de el

Treizec i de ani dupa inm ormintare. participantii com cnteaza eYenimentul urmarind o inregistrare ,-ideo.

Jn 1968. \'asile Cretu Sandu Drago$ au filmat la lnmormintarea Jui Iosim Gaita, mort subit la treizeci de ani . Am selectat pentru acest arti col al doilea film dintre cele trei rcalizate - Soare, soare - tratind practi cile ritual e ale lnmormintarii. In 1995. am proiectat filmul 1-am di sc utat cu membrii fa111ili ei Gaita. Compar aici. in primul rind, comportamentul ritual al Caita - sotia rnortului - cu opiniile sale inrnormintare, exprimate intr-un interviu. Analizez apoi rea ctiile $i corn entariil e famili ei din timpul proiecti ei.

(20)

217 Res umes/

Abstracts/ Rezumate

Colette Piault Cel!lre iYational de la Recherche Scient!fique So ciete d'A nthropologie Visuelle 5, rue des Saints-Peres, 75 006 Paris, France

Co lrtte Pia ult est etl1110logu e-ci neaste. Docteu r e11 Sociologie (U ni\ ersite de Pari s). Directcu r de Rec herche au Ce ntre \lati onal de l1echcrehe Scientifique. :\ tnn-aille en Afriqu e. en France et. depui s

l97-t. en Grece.

:\ crcc la Socicte Frarn;a ise d·_-\11throp ologie \°i:;u elJ e et en assure la respo11sabilite . .-\ Cree cl dirige les six renco ntres du Sc111in airc Intern ati onal de Recherche sur le Cinema Doc u111 cntaire et Eth- nologiq ue .. Regard s su r b Europfc 1rncs .. ( 1983-1992). Chargee de co urs au depa rteme11t c1·Ethn ologie de l"Un i,·er,;;ite de Na11 terre- Par is .\ depui s 1995. Nomb reuses co nferences

a

r ctra11ger et en France. Parti cipat ion

a

des nombrcux festi,·al s internati onaux du Co mite de Selecti on ou du Publi ca tion s: Iluit films Jocu111 e11taires ethn ologiques de long et mo:·en 111 etrage .. dont si.\

sur le 111e111 e terrain. en Grece. autour du suj et de la dese rti o11 YilJageo ise et de la mi grati on. Plu sieurs ouvra£es co lleetifs et article;: notamment su r le cin ema ethn olo£iqu e. en fra111;ais et en anda is.

Filmer en milieu rmal

Ma co mmuni cation s'o riente su r le tra,·ail de terrain qu e fai poursui,·i pendant quin ze ans e11 Epire (G rece). ou f ai tourn e six fi l1m sur les probl cmes de la desertion ,-illageo isc. Le propos sera accompagne par la prese ntation s de co urts extraits de ces film s.

Filming in Rural Areas

M:· co 11tri buti on is 011 a fi elck ork that I ha' e J e,·elope<l O\ W 16 :·ea rs in Ep ir (G reece) . .-\s a res ult of

m:

bein g th ere \1ith th e ca mera. l ha\·e edited six films \rhi ch dea l with th e problem of de- population of tli c ,-illagc;: . )fy pape r \1ill in clud e and reffer lo so me relen1nt exce rpts fr om th ese film:•.

A filma in mediul rural

Contributia 111ea se co 11ce ntreaza as upra unui teren prelungit de-a lungul a ci11 cisprezrce ani 111 Epir (Crecia). uncl e a111 turn at fil111 c rel'eritoa re la depopularea Co municarea c de preze ntarea un or scurte e.\ trase din film e.

.\lartor. 11 - 199"7. I nteMiews, Entrc-rnrs, lntre-Yederi

(21)

218 Resum es/ Abstracts/ Rezurnate

Paul Barbaneagra

Jlllinisteru l Culturii Piata Presei, nr. 1, sector 1, Bucuresti, Romania

Paul Barban eagra est ne en Roumani e en 1929 et Yit en France depuis 1964. II a fait des eludes de medecine, d'hi stoire et de cinema. De 1957

a

1964 ii a travaille au Studio SAl-l!A de Entre 1965 et 1970 ii prepare une th ese de doctorat

a

rinstitut d'Esth etique du C.N.R.S . En 1974-75 ii a produit et reali se Versailles, Palais-Temple du Roi Soleil (Grand Prix du Scenario - Festival Interna- tional du Film d'Art, devenu l'emission pilote de la serie ARCHITECTURE ET GEOGRAPHI E S.-\ CREE. Dans la mem e Se ri e: Le Mont Saint-Michel et l'Archange de lumiere; Reims, Cathedrale du Sacre; Paris, Arche du Temps; Delph es, nombril du Momle Cree; Eg)ple, miroir du ciel; Mircea Eliade et la Rede- coui·erte du Sacre; Retour en Rownanie. Prix: Grand Prix de la Qualite de l'lmage. au Festi,·al Inter- national du Film d'Art, 1980: La Grande Medaille de Architecturale. Acad emi c d) u chitec- ture Grand Prix de l'Audio-\'i suel, Comite du Rayonn ement Fran i; ai s. Il revi ent en Roumani e en 1997; il

y

est invite

a

faire part du group e de conse illers du ministre de la Culture.

,,Paris. Arche du temps"

L'Architecture sacree - mythe et symbole: le film comme auto-decouverte

Ces monuments (ou leur ruines) subsistent aujourd'hui comme des coquilles

a

rinterieur desqu elles.

autrefoi s, un e vie dense et rituellement organisee, donnait tout son se ns

a

chaque element de la construction. Ce se ns etait le resuitat d'un e correspondance etabli e par le calendrier liturgique entre l'espace et le temps. La geographie sacree essaye de retrouver cette correspondance.

'Paris, Ark of Time.'

Sacred Architecture - Symbol and Myth. Film as Self-Discovery

Those monuments or. better said , their ruins. do survi,-e today resembling some shells which for- merly hosted a profoundly stru ctured ritual life, providing meaning to each element of th e building.

A meaning that springs from th e dee p correspondence between spa ce and time, as established by th e liturgic calendar. Sacred geography aims at rediscowring thi s correspondence.

,,Paris. Arca a timpului"

Arhitectura sacra - mit simbol: film ea auto-descoperire

Aceste monumente (ori ruinele !or) subzista astazi asemenea unor scoici inlauntrul carom, odinioara, o \'iatii densi\ $i ritual organizati\ dadea sens fiecarui element al constructiei. Se ns ce rezulta dintr-o cores pondenta sta- bilitii de calendarul liturgic intre spatiu $i timp. Geografia sacra incearci\ sa regaseasca aceasti\ corespondenta.

Jlartor. II - 1997, lnteMicws, Entrc-ntes, f ntrc-nderi

(22)

219 Resumes/ Abst racts/

Rezumate

Dumitru Budrala

Studioul Astra Film Pia/a

Mica 1zr. 11,

Sibiu

2400,

Romania

Dumitru Budrala est le Directeur d'Astra Film. Sibiu.

Aprcs un e formation en Sciences Economiques

a

l"Uni\'ersite de Bu ca rest. il a fait des etucles en cin ema docum<'ntaire

a

INS AS Bruxell es: il prepare actu ellement sa th ese en anthropologie his- torique/a nthropologi e visueUe.

11 est le fondateur c1·Astra Film (Yisual Anthropology) (1991), initiateur de la Base de Donn ees \ ·i- sudles d"Astra Film, membre fonclateur de la Fondation d'Anthropologie Yisuelle (1996), organisateur

du f esti,·al du Film Anthropologique de Sibiu (1993, 1994. 1996) et realisateu r de 21 film s clocu-

mentai rcs. eth nologiqu es et a nthropologiqu es en 16 mm et video (1980-1997). Son domain e de rccherche pri,·ilegie est la societe pastorale du Sud de la Transylvanie.

L'e:x1lerience Astra Film - Sibiu (1991-1996)

Le recit d. une experience personnelle - celle de co-fondateur du Studio Astra Film - afin de de- mon trcr la necessite d'une tclle institution clan s la Roumani e post-totalitaire. Dans quelle mes ure ce debut peut etre considere co mm e le debut de L-\nthropologi e visuelle en Roumanie - question qu e

!"auteur lance

a

la fin de sa co mmuni ca tion - c· est un point sur lequel on pourra decider

a

ravenir.

au mom ent oi.1 les orgueils seront calmes.

The Astra Film Sibiu Ex13eriment (1991-1996)

A personal experi ence of the author - a co-f9und er of the Astra Film Studi o in Sibiu - which re- Yeals th e necessity of this studio under th e particular circ umstances of post-totalitarian Romania. ·Can this experiment be rega rd ed as th e beginning of Yisual anthropology in Romania?". is th e question raised by th e author in th e end of his inten-ention. Remaining to clear a ,·alid a11S\rer only some day in th e future. after th e necessa ry smooth ening of the inh erent accesses of

Experimentul Astra Film - Siliiu (1991-1996)

Relatarea unei experiente personale, aceea de co-fondator al Studioului Astra Film. In sco puJ de a demonstra necesitatea unei asemenea institutii in conditiile Romaniei post-totalitare. In ce masura poate fi acest t/lceput considerat fn ceputul Antropologiei Vizuale in Romania - intrebare lansata de au tor in fi- nalu l co municarii -, urm eazii sa stabilim cinclYa. in viitor, dupa necesa ra limpezire a orgoliilor.

Jlanor. 11 - 1997. lnter-,-iews, Entre-rnes, Yntre-vederi

(23)

220

Res um es / Abstra cts / Rezumate

Courte histoire d'un Grand Pri,x

Irina Nicolau Muzeul Taranului Roman Kiselejf nr. 3, sectorl , ' Romania

Le comitc (European Mu se um of th e Yea r . .\ward) attache au Conseil de l'Europe reunit chaque annee trente specialistes prestigieLLX afin de decerner ce prix important acco rde, sa ns di stin c- ti on quant au profil du mu see, pour un e realisa tion llOYatri ce et co m·ain ca nte clans le domaine de Ja mu seographie. En 1996, la statu ette de Henry - signe itinera nt du prix - fut remise

a

Bori a

Bern ea, le directeur du premi er musee de l'Est europee n co nsicle re ca pable de dern ontrer tant la Yi- talite de la di scipline clans cette region - retrouvee - du co ntin ent qu e Ja resistan ce de la Tradition en- ve rs la press ion defi gurante du co mmunisme. L'article prese nte les criteres et les etapes de la selec- ti on qui ont abouti

a

une confirmation des experi ences entrepri ses depuis sept ann ees, au J\Iusee du Pavsan Roumain.

The Short History of a Big Award

A numb er of thirty specialists meet every year in order to decide on th e muse um whi ch will be awarded th e (European Muse um of the Yea r Award). Those thirty specialists are th e members of th e El\fYA Committee, that functi ons under th e umbrella of the Europea n Co un cil. Th e EMYA is gran- ted "·ith no di scrimination in term s of the profile of th e muse um: it is meant to reward a signifi cant poli cy of renewal in the fi eld of museology. The itinerant mark of El\fYA is signed by Henry J\Ioore. In 1996, Hori a Bernea was handed the El\fYA, as he was considered to be the director of th e first East-Eu- ro pean J\Iuse um able to testify to: 1. th e vitali ty of museology in th e ne,dy ·recovered' Eastern Europe:

and 2. th e resistance offered by Tradition to th e aggression of co mmunism. The auth or points out th e criteria used by th e Co mmittee in the process of making th e selecti on, as well as the stages the muse- um had to go over, before its seve n-year exp eri ence was confirmed.

Scurta istorie a unui Mare Premiu

Co mitetul El\fYA (Europ ea n Mu se um of th e Yea r Award). aflat sub egida Co nsiliului Euro pe i reune,te anu al treizeci de de prestigiu pentru a decerna un important premiu aco rdaL fo ra discriminari legate de profilul mu ze ului , pentru o co ncepti e noYatoare in domeniul muzeografiei. In 1996. statueta lui Henry J\Ioo re - lnsemn itinerant al prerniului - a fost inrninata lui Horia Bern ea.

directorul prirnului rnuzeu est-european socotit apt sa demonstreze atit vitalitatea prospetimea di s- ciplinei In aceasta parte - regasita - a continentului , clt rezistenta Traditiei la presiunile desfigu- ra nte ale co munismului. Articolul prezinta criteriile etapele selecti ei ca re au dus la co nfirmarea ex-

peri entelor de ani la Taranului Rom an .

. Uarlor. II - l 997. RcdiscoYering Museolog)'

(24)

22] Res um es / Abstracts/ Rezumate

Gerard Althabe Ecole des Hcwl es Etudes en Sciences Sociales 54, Boulernrd Raspail, 75006 Paris, Fran ce

Une exposition ethnographique: du plaisir esthetique, une lec,;:on politique

On:' anal:·se les mcth odes

a

tra\Trs les qu elJ es !'exposition du Mu see du Pa:·sa n foit un e critique de !"illusion rca li ste. mi se en sce ne par les mu sees classiques d" ethnograplti c. et inaugure Lill autre

t:ve

d" exposition: e11 so i. ce lle-ci se co nstruit

a

la fois co mm e un e cc uvre d"art et un traj ct d"initiation qu e le ,-isitateur est in cite dcco uHir et

a y

parti ciper c1· unr fa t;o n acti,·e. perso nnali see . On anal:·sc egale- mc11t l'affinite entre la perspecti,·e proposee par Jes .. tableaux·· mu seals de Horia Bern ea et cclle spe- cifiqu e ;, J'i co ne.

1

partir de r expos ition. !"auteur di sc ute la res istan ce de la culture et de la societe roumain es face au CO llllllllrlisme et Sa relati on a\·ec l' orth odox ie.

An Ethnographic Exhibition. Aesthetic Experience and Political Lesson

The author proposes an anal:·sis of th e mea n,; by ,d1i ch the J\Ju se um of the Rom ani an Peasa nt ar- ti culates a co herent criti cism of th e realisti c iUusion that grounds th e clas;; ic ethnographic mu se um . b:' fundam ent ing at th e sa me time a different poetics of displa:': th e perman ent exhibiti on in th e J\Ju-

;;c um of th e Romanian Peasa nt is mea nt to fun ction both as a \\·a rk of art and as a path of initi at ion open to th e acti,·e, perso nal approach of eac h Yisitor. Th e goYerning perspcctiYe \rithin the ·museo- logical paintings· of Hori a Bern ea is percei,·ed by th e auth or as linked to that one spec ific to th e ico n.

Us ing th e exhibition as a sta rting point. he discu,;s es th e res istance opposed b:· the Roman ian culture and society to co mmuni sm. as 1rell as its relati onship \\·itl1 Orthodoxy.

0 expozitie etnografica: placere estetica, o lectie politica

Textul nnalizcaza meto dele prin care expoz itia J\Ju ze ului Taranului face o criti ca a iluzi ei rea li ste.

specifi ca mu ze ului clas ic de et nogrnfi e, inaugurind un alt tip de expun ere: in sin e. expoz itia se co n- st ruie$te en ope ra de arta $i, simultan. ea trascu de initi ere pe ca re fi eca rc ,·izitator c in citat ,;ail de- scope rc $i sa ii parcurga in mod acti\', perso nalizat. PcrspectiYa .. tablouril or muz ca le·· propuse de Horia Bernea e perce puta ea afina cu perspccti,·a ico ni ca. Pornind de la problematica cx poziti ei. au- torul discuta rczistenta culturii a societa tii ) fata de relatia ei cu ortodox ia.

Jlar1 or. I l - 1991. RedecouHir la muscologie

(25)

222 Resumes/ Abstracts/ Rezumate

Marianne Mesnil,

Uni rersi le lib re de

Bnnelles 44 At'enue Jeanne,

1050 Bruxelles, Belgique

Roumanie en miroir. Memoires de tiroir (Trialogue

a

propos d'une exposition)

Ioana Popescu, Irina Nicolau Muzeul

Tarwwlui Roman

$oseaua Kiselejf ' nr. 3, sector 1,

Romania

Le .,faire .. d\rn e exposition (,.Roumanie en rniroir. Memoires de tiroir -Treignes, Belgique, juin- octobrc 1997), narre

a

troi s mix qui parlent d' un e .. transmi ss ion .. de I' objet - du proprietaire

a

l' ethonologu c et de J" ethnologue au public -, de la £ebrilite. refl exiYe mais 11011-COllformiste. des au- teurs en configurant r exposition. de s interrogations de J' ethn ologue rendu es palpables

a

tra,·ers

l'objet.

Romania in the Mirror. Memoires from the Drawer (A Tri-alogue on an Exhibition)

The process of ·making' an exhibition (Romania in th e from the Drawer - Trcignes. Belgium. June-October 1997), as narrated in three voi ces. The main topic: the 'transmission·

of th e object from the owner to the ethnographer, and from th e ethnographer to the visitor. To put it differently: about a certain excitement that the authors of th e exhibition have put in their work, as welJ as about the way th e object would make 'touchable' the curator· s most intimate interrogations.

Romania in oglinda. Memorii de sertar (Trialog pe marginea unei expozitii)

.. Facerea ·· unei expozitii ( .. Roumanie en miroir. Memoires de tiroir - Treignes, Belgia , iunie-oc- tombri e 1997). narata pe trei rnci care vorb esc despre .. transmiterea .. obiectului - de la proprietar spre etnolog de la etnolog spre public - , despre febrilitatea. reflexiva dar non-conforrnistii, cu care autoarele au configurat expozitia. despre interogatiile etnologului fa cute palpabile prin obiect.

Jlartor. II - 1997, Rcdecouvrir la museologic

(26)

223 Res umes/

Abstracts/ Rezumate

Les icones de Horia Bernea

Teodor Baconsky Str. Amiral Biilescu nr. 10, sector 1, 71296

u11 c mention rapide du ra pport cntre r objet de cultc et la pi ece de patrimoine. qui aboutit

a

J'icientifi ca ti on ci'un e .. pat hoJogie du rega rd" uniforini ;:a teur. ignorant la Yaieur sy rnb olique de l'i111age. le tex te anal:·se d'i co nes inaugurec au du Pa:·sa n. Deux th emes :· so nt Ull e sacra/it e gradu e//e de !'espace. rcafo ee au 111 oyc 11 de l'ico ne et Je di alogue efficace entre les se ns cl' un e culture trad iti onn elle et l'interroga ti o11 pro p re

a

la societe roum aine actu elle.

obligee

a

un e co nfrontation non-co mplaisa nte a\·ec so n passc .

The Icons of Horia Bernea

Th e paper begins \\'ith a bri ef disc us;:ion on the relati on;:l1i p bel\ree n th e cult object and the pat- rinwine piece. 11·ith co nclu sions th at draw th e analysis in th e directi on of identif:-ing a so rt of ·path o- logy of th e sight' - th at is. of th e equ ali zing sight. closed to th e sy mboli c Yalue of the im age. Then. the auth or int ro du ces us to a refl ecti on 011 th e icon ex hibition ll C\1-l:·-opened at th e of th e Ro- manian Peasa nt. T1rn leadin g tl wmes are de\-eloped in th e text: l. th e grn du al sacrali:ation of th e en- Yironm ental space that is acco mpli shed by means of th e ico n. an d 2. th e effecti1·e dialogue bet\ree n th e ancient mea nings oI a traditi onal culture and the actu al qu esti ons of the Romani an society. fo rced to un-indul ge ntly mee t its mrn pa;;t.

l coanele lui Horia Bernea

Dupa ce menti oneaza rapi d rapo rtul intre obiectul de cult de patrimoniu - ccea ce clu ce la ide ntifi ca rea un ei .. patologii a pri\-irii ·· unifo rmizate. nea tcnta la Yaloa rca simboli ca a imag inii - . tex- tul anali zeaza ex pozitia de icoa ne inaugurata la Tri ranului . Doua teme ,;i nt clesc ifrate. anum e sacra litatea graduala a spatiului . rea li za ta prin intermediul icoane i cli alogul efi cace intre se nsu ril e un ci culturi traditi onale interoga ti a pro pri e societatii actu ale. obligata la o co nfruntare neco mpl eze nta cu propriul trec ut.

_lfa nor. II - 1991. Redccouvrir la museologie

(27)

224 Res um es/ Abstracts / Rezumate

Exposer un probleme

Anca Manolescu Jfuzeul Tarwwlui Roman

$osemw Kiselejf 11r. 3, sector 1, Romania

Line lecture des salles !CONES qui met ii profit le fa it d"arnir assiste IP faire de ce tte expos iti o11. d" en arnir co nnu les ctap es, les tatonn emenb. les soluti ons au moment 111 eme OU

A

partir des .. propos de 111u sre00 du s

a

Horia Bern ea. Otl essaie de fo r111ul er qu elqu es elements ap- partenant au code intem e de l"ico ne qui ont ete mis ;, l" oc u\Te clans le di scours mu seal du du Paysan. Pour re qui est dPs salles !CO NES. Ja lecture in siste surtout sur les th emes ou de

!"exp eri ence chreti enn e qui trou\·ent un e expression

a

traYers des Compositions .. \'iStlf'll ement emOU-

\'anteS 00 ou proprement ,.d octrinaires ...

Displaying a Problem

A personal reading of th e hall ICONS. bui lt from th e perspective of so meo ne wh o \\atched th e mak- ing of th e exhibition and witnessed all th e gropings as well as th e solutions in th e ,·pry moment \1·he11 th ey sprang out.

Us ing a few statements of Horia Bern ea as a starting point, th e author aims at id entifying. \rithin th e museological di scou rse of th e of th e Romanian Peasant. several active elements related to the inn er code of th e icon. The paper dwells on th e th eological th emes and on those parti cularly linked to th e Christi an exp eri ence wh ich are approa ched by means of \ ·isually tou chin g· or even "doc- trin aire· composition s.

A expune o problema

Textul propune lectura cui,·a care a asistatf<:1 cerea expozitiei. care i-a perceput etapele, dibuirile solu tiile in chiar momentul ivirii lor.

Plcclnd de la comentariile muzeal e ale Jui Horia Bernea. ince rc sii formu lez cite\·a din elementele apartinind codului intern al icoa nei care sint utilizate in configurarea <lisc ursului Muzeului Taranului.

ln

ce sa lile lCOANE. lectura insista asupra temelor tcologice sau de experi enta care sint pu se in sce na prin interm erliul un or compozitii .. emotionante ,·izual·· sau efectiY .. doctrinarc ...

Jlart or. II - 1997. Rcdccounir la museologic

(28)

225 Resumes / Abstracts / Rezumate

Stefan le Grand: du ,,recit initiatique" au ,,sanctuaire superieur".

Interlude hermeneutique en marge d'un legenclaire roumain

Andre Scrima

Le texte constitu e la premi ere pnrti e d·un e lecture du legendnire ae,·eloppe nutour de Stefan le Grand et de ses fondation s monastiqu es. Celui-ci est lu au niwnu de ses .. eYid ences ca chees" dont Jes sens se di stribu ent selon certaines echelles de corres pondances qui app ellent les donn ees cl 'a utres tra- diti ons et exp eriences spiritu elles. On y clechiffre notarnment le role du 11wndu s inwginalis et du dou- ble spirituel. dont Henry Corbin n traite en relntion awe la philosophie Yi sionnaire islamo-iranienn e, dan s le sce nnrio d' initiation du heros sacral de la

Stephen the Great: from the 'Initiation Discourse' to the 'Superior Sanctuary'.

A Hermeneutical Interlude on a Corpus of Romanian Legends

The paper represents th e first part of a study fo cused on the legends created around the persona- lity of Stephen th e Great and of hi s monasti c foundation s. Th e readin g dwell s on th e ' hidd en eYidences' \\·hose meanings are di stributed in acco rdan ce with th e co rrespondences established with different other spiritual traditi ons. This parti cular comment is meant to decipher - th e path of initiation open to th e sacred hero of Moldavia - mainly th e fun ction of th e spiritual double and of th e mundus imaginalis th at Henry Corbin appli ed to th e Islami c-Iranian Yisionary philosophy.

eel Mare: de la ,,naratiunea initiatica" la ,,sanctuarul superior".

lnterludiu hermeneutic pe marginea unui legendar romanesc

Textul constitui e prinrn parte a unei lecturi n lege ndnrului dezrnltat in jurul Jui Stefan eel ;:i al ctitoriilor sale rn onasti ce . E o lectura la niw lul ,,evidentelor asc unse·' iar se nsul acestora se di s- tribuie dupa ierarhii de cores pond ente care implica date al e altor traditii experi ente spirituale. Co- mentariul descifreaza mai al es rolul dublului spiritual $i al acelui nwndus imaginalis. pe care Henry Corbin le-a tratat in legaturii cu fil osofi a vizionara islamo-iraniana, in sce nariul de initiere al eroului sacral al

.Harl or. IT - 1997

(29)

Nou s avon s le plaisir de vou s presenter le derni er num ero de la revu e ETHNOLOGJE FRAN (:A ISE.

\Ye have th e pleasure to prese nt you the la st issue of ETH NOLOG IE FRAN(:AJSE.

(30)

Ethnologie

QUELLES ETHNOLOGIES ? FRANCE EUROPE 1971-1997

N° 1997/3, Juillet-Septembre

« Construire son objet : l'ethnologie du domaine frarn;ais ». Tel etait le titre de !'editorial introduisant le premier numero de la revue Ethnologie Franraise, en 1971. Un tel titre conviendrait-il, en 1997, a un cahier de bilan et de perspectives comme celui que la revue consacre ace sujet, un quart de siecle plus tard, apres cent numeros parus et plus de mille articles publies ? Oui, certainement, car l'reuvre de construction est a poursuivre. L'edifice serait-il bati aux dimensions d'aujourd'hui ? Ne faudrait-il point le reprendre, jusque dans ses fondations peut-etre, pour le consolider, comme ces palais en perpetuel chantier ? Les contributions reunies ici le montrent. Mais elles montrent aussi, sans aucune ambigu"ite, que Jes perspectives selon lesquelles le domaine fran<;:ais s'offre au regard de l'ethnologue se diversifient comme a l'infini, et que ce domaine est a considerer, plus qu'il ne !'a jamais ete, dans ses rapports avec le domaine ,europeen. Ethnologies« plurielles »,unites d'observation et echelles d'analyse «multiples» : voila ce qu'il nous faut prendre en compte, voila ce qu'il nous faut faire valoir maintenant.

Jean Cuisenier Jack Goody

Quelles ethnologies, pour quels domaines ?

Christian Bromberger

Histoire et anthropologie : convergences et divergences L'ethnologie de la France et ses nouveaux objets. Crise, taton- nements et jouvence d'une discipline derangeante

Jean Cuisenier - Maurice Agulhon Jean-Fran<;:ois Gossiaux

Libre dialogue sur nos identites et sur la citoyennete Ethnie, ethnologie, ethnicite

Pierre Bidart Philippe Mairot

Les sciences sociales face

a

la nation et au nationalisme Musees et sociere

Georges Ravis-Giordani Le miroir aux meraphores : l'ethnologie des manuels Ethnologie franraise, ethnologies europeennes L'Europe des ethnologues

Martine Segalen Denis Laborde

Jacques Cheyronnaud Ethnologie et musique : l'objet en question Franco Cesetti

Retrospective Tables 1993-1996

Patrimoine, terre, heritage et coutume : Recherches en eth- nologie juridique de la France

Filiation de la revue Ethnologie fran<;:aise Repartition chronologique des articles Numeros - Auteurs

Redaction : Musee national des Arts et Traditions populaires

6, av. du Mahatma Gandhi - 75116 Paris -Tel. : 01.44.17.60.84 - Fax : 01.44.17.60.60.Email:ref@atp.culture.fr Abonnements (4 numeros par an) : SPES

Bolte postale 22 - 41354 Yineuil Cedex

Vente au numero: par l'intermediaire de votre libraire habituel et DifPop - 21 ter, rue Voltaire - 75011 Paris - Tel. : 01.40.24.21 .31.

Prix de l'abonnement pour 1997 et 1998 (Jes abonnements partent du premier fascicule de l'annee en cours) :

l.Jm 2 ans Particulier : 498 F 900 F Institutions: 666 F I 200 F Etudiant 300 F 550 F Prix au numfro : 135 F

(31)
(32)
(33)

?/'\"

/

"

L" d'Art Na tional. '\rchit cde N. Cliika-BurlP;ti / Tlie Nat iona l Art. ,\ rd1it cc t: N. (;liika-Rude,ti

""'

(34)

l.P du l'm»an Hnu111ain / Tiu, of th e' Ho111a11 ia11 l'l'a>a 11t. l'h otn: \l1•,anrlri11a lo 111»C11 ( 1996)

Références

Documents relatifs

Calcul symbolique et g´ en´ eration de trajectoires pour certaines EDP.. avec contrˆ ole

[r]

[r]

Il a commenc´ e par envisager de lui donner une forme carr´ ee mais, finalement, il a choisi d’augmenter un cˆ ot´ e de 4 m` etres et de diminuer l’autre cˆ ot´ e de 2 m` etre

Contes pour rire et frémir Contes venus de loin Deux enquêtes de Sherlock Holmes Hansel et Gretel Histoires de loups L’enfant d’éléphant La petite fille aux allumettes La

The goal of this section is to state precisely what kind of controllability and what level of mobile robot modeling are concerned by motion planning. u is the

In an open laboratory setting, the students are asked to complete the Prelab and Bridge exer- cises, one of the In-lab exercises, and one of the Postlab exercises.. You can stagger

We prove the convexity of the set which is delimited by the free boundary corresponding to a quasi-linear elliptic equation in a 2-dimensional convex domain.. The method relies on