• Aucun résultat trouvé

219 Resumes/ Abst racts/ Rezumate

Dumitru Budrala

Studioul Astra Film Pia/a

Mica 1zr. 11,

Sibiu

2400,

Romania

Dumitru Budrala est le Directeur d'Astra Film. Sibiu.

Aprcs un e formation en Sciences Economiques

a

l"Uni\'ersite de Bu ca rest. il a fait des etucles en cin ema docum<'ntaire

a

INS AS Bruxell es: il prepare actu ellement sa th ese en anthropologie his-torique/a nthropologi e visueUe.

11 est le fondateur c1·Astra Film (Yisual Anthropology) (1991), initiateur de la Base de Donn ees \ ·i-sudles d"Astra Film, membre fonclateur de la Fondation d'Anthropologie Yisuelle (1996), organisateur

du f esti,·al du Film Anthropologique de Sibiu (1993, 1994. 1996) et realisateu r de 21 film s

clocu-mentai rcs. eth nologiqu es et a nthropologiqu es en 16 mm et video (1980-1997). Son domain e de rccherche pri,·ilegie est la societe pastorale du Sud de la Transylvanie.

L'e:x1lerience Astra Film - Sibiu (1991-1996)

Le recit d. une experience personnelle - celle de co-fondateur du Studio Astra Film - afin de de-mon trcr la necessite d'une tclle institution clan s la Roumani e post-totalitaire. Dans quelle mes ure ce debut peut etre considere co mm e le debut de L-\nthropologi e visuelle en Roumanie - question qu e

!"auteur lance

a

la fin de sa co mmuni ca tion - c· est un point sur lequel on pourra decider

a

ravenir.

au mom ent oi.1 les orgueils seront calmes.

The Astra Film Sibiu Ex13eriment (1991-1996)

A personal experi ence of the author - a co-f9und er of the Astra Film Studi o in Sibiu - which re-Yeals th e necessity of this studio under th e particular circ umstances of post-totalitarian Romania. ·Can this experiment be rega rd ed as th e beginning of Yisual anthropology in Romania?". is th e question raised by th e author in th e end of his inten-ention. Remaining to clear a ,·alid a11S\rer only some day in th e future. after th e necessa ry smooth ening of the inh erent accesses of

Experimentul Astra Film - Siliiu (1991-1996)

Relatarea unei experiente personale, aceea de co-fondator al Studioului Astra Film. In sco puJ de a demonstra necesitatea unei asemenea institutii in conditiile Romaniei post-totalitare. In ce masura poate fi acest t/lceput considerat fn ceputul Antropologiei Vizuale in Romania - intrebare lansata de au tor in fi-nalu l co municarii -, urm eazii sa stabilim cinclYa. in viitor, dupa necesa ra limpezire a orgoliilor.

Jlanor. 11 - 1997. lnter-,-iews, Entre-rnes, Yntre-vederi

220

Res um es / Abstra cts / Rezumate chaque annee trente specialistes prestigieLLX afin de decerner ce prix important acco rde, sa ns di stin c-ti on quant au profil du mu see, pour un e realisa c-tion llOYatri ce et co m·ain ca nte clans le domaine de Ja mu seographie. En 1996, la statu ette de Henry - signe itinera nt du prix - fut remise

a

Bori a

Bern ea, le directeur du premi er musee de l'Est europee n co nsicle re ca pable de dern ontrer tant la Yi-talite de la di scipline clans cette region - retrouvee - du co ntin ent qu e Ja resistan ce de la Tradition awarded th e (European Muse um of the Yea r Award). Those thirty specialists are th e members of th e El\fYA Committee, that functi ons under th e umbrella of the Europea n Co un cil. Th e EMYA is gran-ted "·ith no di scrimination in term s of the profile of th e muse um: it is meant to reward a signifi cant poli cy of renewal in the fi eld of museology. The itinerant mark of El\fYA is signed by Henry J\Ioore. In 1996, Hori a Bernea was handed the El\fYA, as he was considered to be the director of th e first East-Eu-ro pean J\Iuse um able to testify to: 1. th e vitali ty of museology in th e ne,dy ·recovered' Eastern EuEast-Eu-rope:

and 2. th e resistance offered by Tradition to th e aggression of co mmunism. The auth or points out th e criteria used by th e Co mmittee in the process of making th e selecti on, as well as the stages the muse-um had to go over, before its seve n-year exp eri ence was confirmed.

Scurta istorie a unui Mare Premiu

Co mitetul El\fYA (Europ ea n Mu se um of th e Yea r Award). aflat sub egida Co nsiliului Euro pe i reune,te anu al treizeci de de prestigiu pentru a decerna un important premiu aco rdaL fo ra discriminari legate de profilul mu ze ului , pentru o co ncepti e noYatoare in domeniul muzeografiei. In 1996. statueta lui Henry J\Ioo re - lnsemn itinerant al prerniului - a fost inrninata lui Horia Bern ea.

directorul prirnului rnuzeu est-european socotit apt sa demonstreze atit vitalitatea prospetimea di s-ciplinei In aceasta parte - regasita - a continentului , clt rezistenta Traditiei la presiunile desfigu-ra nte ale co munismului. Articolul prezinta criteriile etapele selecti ei ca re au dus la co nfirmarea

ex-peri entelor de ani la Taranului Rom an .

. Uarlor. II - l 997. RcdiscoYering Museolog)'

22] Res um es / Abstracts/ Rezumate

Gerard Althabe Ecole des Hcwl es Etudes en Sciences Sociales 54, Boulernrd Raspail, 75006 Paris, Fran ce

Une exposition ethnographique: du plaisir esthetique, une lec,;:on politique

On:' anal:·se les mcth odes

a

tra\Trs les qu elJ es !'exposition du Mu see du Pa:·sa n foit un e critique de !"illusion rca li ste. mi se en sce ne par les mu sees classiques d" ethnograplti c. et inaugure Lill autre

t:ve

d" exposition: e11 so i. ce lle-ci se co nstruit

a

la fois co mm e un e cc uvre d"art et un traj ct d"initiation qu e le ,-isitateur est in cite dcco uHir et

a y

parti ciper c1· unr fa t;o n acti,·e. perso nnali see . On anal:·sc egale-mc11t l'affinite entre la perspecti,·e proposee par Jes .. tableaux·· mu seals de Horia Bern ea et cclle spe-cifiqu e ;, J'i co ne.

1

partir de r expos ition. !"auteur di sc ute la res istan ce de la culture et de la societe roumain es face au CO llllllllrlisme et Sa relati on a\·ec l' orth odox ie.

An Ethnographic Exhibition. Aesthetic Experience and Political Lesson

The author proposes an anal:·sis of th e mea n,; by ,d1i ch the J\Ju se um of the Rom ani an Peasa nt ar-ti culates a co herent criar-ti cism of th e realisar-ti c iUusion that grounds th e clas;; ic ethnographic mu se um . b:' fundam ent ing at th e sa me time a different poetics of displa:': th e perman ent exhibiti on in th e

J\Ju-;;c um of th e Romanian Peasa nt is mea nt to fun ction both as a \\·a rk of art and as a path of initi at ion open to th e acti,·e, perso nal approach of eac h Yisitor. Th e goYerning perspcctiYe \rithin the ·museo-logical paintings· of Hori a Bern ea is percei,·ed by th e auth or as linked to that one spec ific to th e ico n.

Us ing th e exhibition as a sta rting point. he discu,;s es th e res istance opposed b:· the Roman ian culture and society to co mmuni sm. as 1rell as its relati onship \\·itl1 Orthodoxy.

0 expozitie etnografica: placere estetica, o lectie politica

Textul nnalizcaza meto dele prin care expoz itia J\Ju ze ului Taranului face o criti ca a iluzi ei rea li ste.

specifi ca mu ze ului clas ic de et nogrnfi e, inaugurind un alt tip de expun ere: in sin e. expoz itia se co n-st ruie$te en ope ra de arta $i, simultan. ea trascu de initi ere pe ca re fi eca rc ,·izitator c in citat ,;ail de-scope rc $i sa ii parcurga in mod acti\', perso nalizat. PcrspectiYa .. tablouril or muz ca le·· propuse de Horia Bernea e perce puta ea afina cu perspccti,·a ico ni ca. Pornind de la problematica cx poziti ei. au-torul discuta rczistenta culturii a societa tii ) fata de relatia ei cu ortodox ia.

Jlar1 or. I l - 1991. RedecouHir la muscologie

Documents relatifs