Modele ale schimbării manageriale în domeniul

reprezintă premise metodologice în elaborarea de modele ale proiectării şi managementului curriculumului, atât de ordin general, cât şi contextualizate la nivelul unei organizaţii şcolare.

1.2. Modele ale schimbării manageriale în domeniul curriculumului

Modelele schimbării

curriculumului sunt rezultatul cercetărilor asupra schimbărilor generale din câmpul educaţional, privind factorii declanşatori, procesul schimbării, barierele în calea schimbării, etapele acceptării şi implicării actorilor educaţionali în schimbare.

Havelock (1971) a avansat trei modele generale ale schimbării în domeniul curricular, care au antrenat dezvoltarea de strategii şi modele

Pagină 122 din 228

represented graphically are (Preedy, 1988, p. 37, Niculescu, 2000, p. 181):

contextualizate. Modelele reprezentate grafic sunt (apud Preedy, 1988, p.37, Niculescu, 2000, p. 181):

The model of adoption is centered round the rationalist perspective on the change planning and research, on the development, testing and dissemination of curricular innovation. The phases of curricular change are divided into several rational, methodical steps, developing methodological algorithms to direct the change process. The change strategy, from its development and to the monitoring of implementation and dissemination of results, falls under the curricular experts’ tasks. Within this context, the model suggests the hypothesis of the “technician teacher”, which applies passively what the experts have validated to be introduced on the curriculum.

The model of adoption is capitalized on when elaborating

Modelul adopţiei este centrat pe perspectiva raţionalistă în cercetarea, planificarea schimbării, în dezvoltarea, testarea şi diseminarea inovaţiei curriculare. Fazele schimbării curriculare sunt etapizate pe paşi raţionali, metodici, dezvoltându-se algoritmi metodologici care să direcţioneze procesul schimbării.

Strategia schimbării, de la concepere şi până la monitorizarea implementării şi diseminarea rezultatelor, intră în atribuţiile experţilor curriculari. În acest context, modelul avansează ipostaza

„profesorului tehnician”, care aplică în mod pasiv ceea ce experţii au validat că poate fi introdus în curriculum.

Modelul adopţiei este valorificat în elaborarea modelelor de proiectare şi management în domeniul curricular de tip procedural (cu accent pe dimensiunea

Receivers’/innovators’ needs/

Nevoile receptorilor/inovatorilor

Verified and planned innovation Inovaţie planificatăşi verificată Innovation/

Inovare Receiver/ innovator/

Receptor/ inovator

Other innovators/

Alţi inovatori Fundamental

research/

Cercetare de bază

Applied research/

Cercetare aplicată

Development and testing/

Dezvoltare şi testare

towards the user/

către utilizator

The model of adoption (RD and D model – Research, Development and Diffusion)/

Modelul adopției

Planned dissemination/

Diseminare planificată

The model of social interaction/Modelul interacţiunii sociale

The problem-solving model/Modelul rezolvării de probleme

Pagină 123 din 228

management and design models in the procedural curricular field (with accent on the technological dimension), rational models and content-centered models.

The model of social interaction puts the acceptance of curricular change at forefront , as a premise of the development and optimization of curriculum. Like the previous model, the curricular innovation represents the result of the conducted research by the curricular experts, who also have the task to create favorable conditions for the reception and acceptance of suggested curricular change, as well as for the optimal implementation of curricular innovations. The informal social contact represents the effective marketing strategy for influencing the disposition of change acceptance and elaboration of own strategies for the efficientization of its implementation in the curricular practice.

The model of social interaction lies at the bedrock of descriptive and conceptual models of management and design (centered round the social, artistic dimension of these activities), of the models centered on curricular process.

The problem-solving model is centered round issues pointed by practitioners themselves in the curricular practice, which become the object of curricular research and developed into innovations that meet expectations coming from the operative level of the curriculum. Even if the model preserves the receiver-donator relation from the previous models that place the teacher in the position of applicant of the validated curricular changes, formulated by experts and decision-makers, it has the advantage of being developed on the premise that it is an integrative part of the

problem-tehnologică), a modelelor raţionale şi a celor centrate pe conţinut.

Modelul interacţiunii sociale pune în prim plan acceptarea schimbării curriculare, ca premisă a dezvoltării şi optimizării curriculumului. Ca şi la modelul precedent, inovaţia curriculară reprezintă produsul cercetării realizate de către experţii curriculari, care au şi atribuţia de a crea condiţiile favorabile receptării, acceptării schimbării curriculare propuse, implementării optime a inovaţiilor curriculare.

Contactul social informal reprezintă strategia eficientă de marketing în influenţarea dispoziţiei de acceptare a schimbării şi de elaborare de strategii proprii de eficientizare a implementării acesteia în practica curriculară.

Modelul interacţiunii sociale stă la baza construcţiei modelelor de proiectare şi management de tip descriptiv şi conceptual (axate pe dimensiunea socială, artistică a acestor activităţi), a modelelor centrate pe procesul curricular.

Modelul rezolvării de probleme este centrat pe problemele sesizate în practica curriculară de către practicienii înşişi, care devin obiectul cercetării curriculare şi sunt dezvoltate în inovaţii care răspund aşteptărilor ce vin dinspre nivelul operativ al curriculumului. Chiar dacă modelul conservă relaţia de tip donator-receptor de la modelele precedente, care plasează profesorul în ipostaza de aplicant al schimbărilor curriculare validate şi formulate de către experţi şi decidenţi, el are avantajul întemeierii pe premisa că inovaţia curriculară este parte integrantă a procesului de rezolvare de probleme.

Astfel, se valorifică ipostaza profesorului-cercetător, ca agent activ al reconstrucţiilor curriculare.

Pagină 124 din 228

solving process. Hence, the researcher-teacher hypostasis is in this way capitalized on, as an active agent of the curricular reconstructions.

The problem-solving model is capitalized on when elaborating problem-centered management and design models, situational models and constructive models.

1.3 Managerial change strategies