1. Patrimoniul cultural și educația
1.2. Interpretarea patrimoniului: o modalitate de a-i implica pe elevii și
Interpret Europe – Asociația europeană pentru interpretarea patrimoniului
Pe baza fragmentelor din lucrarea publicată de Interpret Europe în 2017 ”Engaging citizens with Europe’s cultural heritage: How to make best use of the interpretive approach”, Witzenhausen: Interpret Europe1
Ca modalitate nonformală de abordare a învățării, interpretarea patrimoniului pare optimă pentru proiectele eTwinning. Interpretarea patrimoniului transformă experiențele în surse de inspirație și creativitate, stimulează curiozitatea elevilor prin relatări care ar putea fi relevante pentru ei și încurajează reflecția.
Comparativ cu alte abordări ale învățării, însușirea cea mai importantă a interpretării patrimo-niului este că îi impulsionează pe participanții aflați în căutarea unui context relevant pentru informațiile aflate, să interpreteze propria experiență. Astfel, ea își propune să ofere:
• o cunoaștere nemijlocită a fenomenelor originale ale patrimoniului (învățare experiențială);
• o implicare activă a participanților, precum și schimburi de informații între aceștia, capabile să declanșeze ecouri la nivel individual;
• angajament față de ideea de a proteja patrimoniul (dar și cu titlu de resursă pentru învățarea individuală).
1. http://www.interpret-europe.net/fileadmin/Documents/publications/ie_engaging_citizens_with_europes_cultural_
heritage_co.pdf
10 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
În învățământul preșcolar
Sentimentele și gândurile copiilor mici sunt o reflectare directă a interacțiunilor nemijlocite cu mediul lor imediat. Însă noțiunea de interpretare a patrimoniului implică înțelegerea unui trecut care transcende orizontul experiențelor personale. Prin urmare, trebuie luat în considerare procesul de înțelegere a noțiunii de timp la copii. La început, noțiunea de timp este încă strâns legată de modul în care copiii percep evenimentele care au loc cu regularitate: spre exemplu, cele săptămânale (sâmbăta nu mergem la grădiniță) sau cele anuale (ziua de naștere, Crăciunul). Deși copiii de vârste mici adoră repetitivitatea și predictibilitatea, cei de cinci, șase ani sunt foarte curioși să învețe lucruri noi, dincolo de orizontul lor imediat, și să asculte povești despre viața și însușirile altor oameni. La vârsta respectivă, copiii încep să înțeleagă noțiunile de măsurare și comparare și încep să perceapă ideea de trecut și viitor. Este o condiție esențială pentru orice demers de interpretare a patrimoniului cultural care studiază relevanța trecutului.
Capacitatea de a face comparații stimulează curiozitatea copilului: „Arată-mi ceva ce nu am mai văzut sau făcut niciodată!” Comparația este o condiție esențială pentru a-ți manifesta uimirea față de acțiunile altor oameni sau ființe. Astfel, copiii pot înțelege sensul poveștilor despre evenimente sau persoane din trecut, corelând patrimoniul cultural cu propria experiență de viață. Copiii își dezvoltă astfel, capacitatea de empatie la un prim nivel.
În învățământul primar
În momentul în care copiii merg la școală, întâlnesc copii din medii socio-culturale diferite și au ocazia de a dobândi noi experiențe, într-un mediu social nou.
Din punctul de vedere al școlilor, interpretarea patrimoniului poate fi o abordare valoroasă, care vine în completarea educației formale. Cel mai adesea, educația din clasă se bazează pe texte și mijloace de transmitere a informației. Ea se axează pe cunoștințele, aptitudinile și atitudinile considerate relevante pentru o țară. Evenimentele istorice de amploare sunt ilustrate cu ajutorul unei selecții de exemple ideale tipice.
În schimb, interpretarea este legată de interacțiunea nemijlocită cu siturile de patrimoniu reale. Acestea se referă la un element de patrimoniu local concret, care face parte din mediul în care trăiesc copiii. Astfel, este cultivat simțul realității: „S-a întâmplat aici.” În plus, patrimoniul local se încadrează perfect în arealul conceptelor și ideilor generice ideale, tipice. Poate fi structurat astfel încât să evidențieze nuanțele anumitor lucruri și persoane, dincolo de categoriile ideale tipice. Poate fi abordat de nenumărate ori și poate fi interpretat din perspective diferite.
Pentru a-i determina pe elevii de școală primară să descopere patrimoniul cultural într-o manieră relevantă, vă recomandăm următoarele:
• patrimoniul cultural trebuie structurat sub forma unor narațiuni interpretative, care corelează trecutul cu orizontul experiențial al copiilor și permite activarea empatiei.
• interpretarea va contribui la consolidarea simțului realității, valorificând cunoașterea nemijlocită a fenomenelor reale legate de mediul familiar al localității natale și a împre-jurimilor acesteia.
• se vor selecta contexte și povești din trecut, care activează valorile transcendenței proprii și permeabilității față de schimbare.
• interpretarea ar trebui să valorifice curiozitatea într-o asemenea măsură încât să dea naștere sentimentului de uluire, promovând astfel interesul real al copiilor față de bogăția și diversitatea lumii.
În învățământul secundar; educație și formare profesională
În cea mai mare parte, această perioadă corespunde cu perioada căutării unor sensuri profunde. Adolescenții tind să pună sub semnul întrebării obiceiurile, tradițiile, credințele și atitudinile care le-au fost transmise în copilărie, căutând-și, în același timp, locul în lume și propria identitate. Tot în această perioadă are loc conturarea valorilor personale.
Narațiunile interpretative despre evenimente reale pot releva noi perspective, care îi ajută pe adolescenți să analizeze conceptele și să verifice dintr-o perspectivă critică coerența sistemelor de credințe și valori. De asemenea, pot contribui la formarea unei idei mai clare asupra a ceea ce o persoană nu își dorește să devină. Pe de altă parte, pot declanșa un sentiment de admirație pentru o persoană apreciată – poate doar temporar – și percepută ca sursă de inspirație sau chiar ca exemplu de urmat. Un patrimoniu relevant îi poate ajuta pe tinerii aflați în căutarea propriului loc în lume și printre semeni să-și redefinească sistemul de valori și identitatea.
Pe parcursul acestui proces specific de emancipare, interpretarea patrimoniului oferă societăților europene ocazia, în mare parte nevalorificată, de a-și consolida valorile de autotranscendență. Cooptarea tinerilor în procesul de interpretare a patrimoniului, proces moderat de interpreți pricepuți, poate fi un foarte puternic factor declanșator al dezbaterilor și reflecției, limitând vulnerabilizarea viitoarelor generații în fața populismului și fundamentalismului religios2.
2. Exemplu: proiectul Erasmus+ HIMIS (Heritage Interpretation for Migrant Inclusion in Schools): http://himisproject.
eu/en/home-page/
12 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
Ω β γ
Pentru a-i determina pe tineri să descopere patrimoniul cultural într-o manieră relevantă, vă recomandăm următoarele:
• patrimoniul cultural trebuie încadrat în narațiuni interpretative, care corelează patrimoniul concret cu credințe și valori relevante pentru tineri.
• se vor selecta contexte și povestiri care activează valorile autotranscendenței și permeabilității la schimbare, valori ce vor contribui la menținerea fluidității identităților chiar și la vârsta adultă.
• interpretarea va trebui să aibă în vedere perspective multiple, care să evidențieze semnificația unui anume element de patrimoniu, pentru diverse părți interesate de istorie (de exemplu, în contexte socio-culturale diferite).
• interpretarea va trebui să dea naștere unor întrebări deschise, care să stimuleze inter-acțiunile, dezbaterile și introspecția, și nu să ofere răspunsuri simple.
• interpretarea emancipativă trebuie să respecte autonomia individului și opinia sa, chiar dacă aceasta este uneori provocatoare.
• în același timp, interpretul poate fi provocat de adolescenți, care îl vor respecta pentru credințele sale bine fundamentate și pentru comportamentul coerent.
Ω β γ
eTwinning și patrimoniul cultural
Capitolul 2
14 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
2.1. eTwinning și relația sa cu patrimoniul cultural
Irene Pateraki, coordonator pedagogic și de monitorizare, Biroul Central de Asistență
Patrimoniul cultural trebuie cultivat și transmis copiilor de la o vârstă fragedă. În același timp, trebuie subliniată importanța protejării lui. În acest sens, școlile au sarcina de a preda, valorifica și conserva patrimoniul natural și cultural unic prin intermediul diferitelor discipline, cu precădere a celor creative precum artele (Ivon, Hicela, Kuscevic, Dubravka, 2013, 2, S.
29–50).
În privința educației pentru patrimoniu, obiectivul urmărit ar trebui să fie cunoașterea propriului patrimoniu de către fiecare copil. În plus, educația pentru patrimoniu ar trebui să-i famili-arizeze pe tineri cu aspectele dezvoltării durabile și receptivi-tății față de patrimoniul altora. Se recomandă consolidarea sentimentului de identitate europeană comună și introducerea cunoștințelor despre patrimoniu în programele școlare (Jakoba Sraml Gonzalez, 2012).
În cadrul Acțiunii eTwinning, elevii au privilegiul de a intra în contact cu diferite culturi și devin receptivi la patrimoniul altora, datorită implicării în proiecte. Chiar dacă proiectul nu este direct legat de tema patrimoniului cultural, elevii pot înțelege o parte dintre caracte-risticile culturale ale colegilor prin intermediul interacțiunilor și activităților de colaborare la care participă.
Din 2005, anul în care a fost lansată Acțiunea eTwinning, profesorii au derulat multe proiecte care le-au oferit elevilor ocazia de a afla caracteristicile culturale ale colegilor lor, de a investiga patrimoniul Europei, de a descoperi diferențe și asemănări și, în sfârșit, de a crea resurse comune. Câteva dintre aceste proiecte au obținut premii europene și au fost folosite ca exemple de bune practici de-a lungul anilor. În 2005, în cadrul proiectului
“Europe, Education, Ecole – Club de Philosophie”, liceenii italieni și francezi au făcut schimb de informații despre rolul culturii, educației și școlilor în Europa de mâine. În 2007, elevii din ciclul primar din Irlanda și Malta au făcut schimb de mituri și legende de pe insulele lor, în cadrul proiectului “Once upon a blog”, în timp ce liceenii greci și francezi au studiat, în cadrul proiectului, vocabularul latin și grec și influența acestora asupra limbilor moderne „24 pas- 24 βήματα“. În 2012, copiii preșcolari din Grecia, Franța, Letonia, Austria și Portugalia i-au descoperit pe Picasso, Klimt, Klee, Monet și Malevici căutând, observând și identificând lucrările acestora, apoi creând noi opere în proiectul “Act-in Art”.
Irene Pateraki
Sunt doar câteva exemple de proiecte eTwinning premiate, care evidențiază interesul profesorilor și elevilor față de cunoașterea istoriei și valorilor comune, precum și față de protejarea și promovarea patrimoniului cultural al Europei, prin munca lor.
Așa cum declară ambasadorul eTwinning Angeliki Kougiourouki:
„Patrimoniul cultural este asemenea unui copac mereu generos: are nevoie de rădăcini pentru a se fixa în pământ, de trunchi pentru a transfera seva dătătoare de viață și de crengi pentru a privi spre viitor. Trebuie să conservăm elementele tangibile și intangibile din el pentru a ne putea înțelege diversitatea, pentru a ne îmbogăți cu informațiile trecutului, pentru a ne defini identitățile cu valori importante, la nivel individual, al comunității și societății, pentru a putea privi spre viitor și pentru a le transmite generațiilor viitoare.
eTwinning poate juca un rol important. Prin derularea de proiecte, profesorii și elevii pot comunica, abordând și respectând diversitatea, și pot colabora pentru atingerea unui țel comun. Pot face schimb de idei, pot descoperi valori și credințe împărtășindu-le pe cele ale înaintașilor, în timp ce interacționează și colaborează, pot învăța unii de la alții, pot elabora cunoștințe pe baza abilităților și reprezentărilor individuale, pentru a contura viitorul nostru comun”.
În 2018, Anul european al patrimoniului cultural, mulți profesori au fost încurajați să demareze proiecte eTwinning care să abordeze toate aspectele patrimoniului cultural, în cadrul unei game variate de discipline.
eTwinning le-a oferit resurse suplimentare precum seminarii on-line, evenimente de formare și a organizat campanii speciale pentru a sărbători și atrage atenția asupra importanței patrimoniului cultural al Europei.
Elevii participanți la aceste proiecte își exprimă opiniile, formulează întrebări, își reac-tualizează informațiile și fac asocieri cu alte cunoștințe pe care le au. De asemenea, colaborează cu colegii lor, înțeleg că pot să-și conserve cultura proprie, onorând-o și respectând-o, în același timp, pe cea a partenerilor. Este o modalitate cu adevărat creativă de a folosi trecutul din dorința de a schimba viitorul.
16 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
Proiecte eTwinning
Obiceiul Marteniței 16 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
Explorează
Să ne vizităm
graniță Al Doilea Război
Mondial, Istorie
18 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
2.2 Patrimoniul cultural în proiectele eTwinning
Patrimoniul cultural trebuie să fie prezent în viața copiilor de la o vârstă foarte fragedă, pentru a-i ajuta să înțeleagă importanța conservării sale. În acest sens, profesorii trebuie să îi învețe pe elevi nu doar să se bucure de realizările generațiilor anterioare, ci și să învețe din trecut și să folosească aceste cunoștințe și experiențe pentru a clădi viitorul.
În cadrul Acțiunii eTwinning, majoritatea proiectelor abordează aspecte ale patrimoniului cultural intenționat sau neintenționat. De la începutul proiectului, elevii se prezintă, își prezintă țările și fac schimb de informații cu partenerii, despre patrimoniul lor cultural.
eTwinning numără multe proiecte axate pe patrimoniul tangibil, intangibil, digital și natural.
În continuare, vă prezentăm câteva exemple de proiecte eTwinning care abordează diferite aspecte ale patrimoniului cultural, proiecte ce vă pot ajuta să formulați idei pe care să le folosiți în propriul context școlar.
Mai mult decât jucării
De ce? Jucăriile populare conțin elemente tangibile și intangibile de patrimoniu cultural de o valoare profundă, reprezentând comunități, regiuni sau țări. Elevii au avut ocazia de a înțelege și învăța despre cultura tradițională și valorile lor creative și estetice, prin descoperire a diferitelor tipuri de jucării.
Ce? Elevii au creat un muzeu virtual, cu desene reprezentând jucării populare din zona lor, însoțite de ghiduri audio, ce oferă mai multe informații vizitatorilor.
Cum? Elevii s-au documentat pe Internet, au vizitat muzee și expoziții de jucării locale/naționale și au intervievat membri ai familiilor și comunității locale. Apoi au făcut schimb de informații despre mituri, obiceiuri și superstiții legate de jucării și au oferit instrucțiuni pentru realizarea
păpușilor. În sfârșit, au creat jucăriile populare ale partenerilor și au făcut schimb de jucării pentru a realiza expoziții în școli.
Țări: Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Lituania, România, Turcia, Ucraina Vârsta elevilor: 8 – 15 ani
Pagina proiectului: https://twinspace.
etwinning.net/1528
Rezultate: http://bit.ly/etwinningch1
Aprendemos jugando
De ce? Pentru a-i ajuta pe elevi să-și descopere patrimoniul cultural, lingvistic, istoric, natural și intangibil: valorile care ne unesc pe noi, cetățenii lumii (coexistență pașnică, libertate, toleranță).
Ce? Elevii au creat jocuri în format text și video, ajutându-se reciproc să-și descopere patrimoniul cultural.
Cum? Elevii au studiat patrimoniul țării lor și au creat jocuri educaționale în spaniolă și engleză. Fiecare carte de joc cuprinde un loc, un personaj, o dată sau un loc legat de patrimoniul cultural, o imagine și trei răspunsuri posibile (dintre care doar unul este corect). Elevii au primit și cărțile partenerilor și au descoperit patrimoniul cultural al partenerului jucând acest joc.
Ţări: Italia, Spania
Vârsta elevilor: 10 – 14 ani
Pagina proiectului: https: //twinspace.
etwinning.net/26348
Rezultate: http://bit.ly/etwinningch2
Wojtek, ursul soldat
De ce? Atunci când învață istorie, este important ca elevii să descopere trecutul din mai multe puncte de vedere. În acest caz, au beneficiat de ajutorul unui urs brun. Statui ale acestui urs se găsesc în Polonia și în Regatul Unit.
Ce? Elevii au colaborat la crearea unui videoclip care spune povestea lui Wojtek, ursul soldat.
Cum? Elevii au fost încurajați să lectureze cărți și să se informeze despre al Doilea Război Mondial. Astfel au aflat despre viața lui Wojtek, un urs adoptat de soldații polonezi în timpul războiului.
Ţări: Polonia, Regatul Unit Vârsta elevilor: 7 – 12 ani
Pagina proiectului: https://twinspace.
etwinning.net/23911
Rezultate: http://bit.ly/etwinningch4
20 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
Cântece colorate
De ce? O persoană care are parte de educație artistică în copilărie, are mai multe șanse de a manifesta sensibilitate și capacitate intelectuală, dobândind respect de sine și identitate culturală și promovând pluralismul, recunoașterea și respectul pentru alții.
Ce? Elevii au redactat o carte electronică cu toate activităților lor legate de arte plastice, poezie și muzică.
Cum? Corelând arta cu procesele educaționale, proiectul și-a propus să ofere copiilor, nu doar instrumente noi de comunicare și exprimare, ci și ocazia de a descoperi artiști locali, naționali și europeni, care au contribuit la bogăția și diversitatea lingvistică și culturală a Europei. De asemenea, a consolidat identitatea și patrimoniul cultural local al copiilor, prin intermediul artiștilor locali și a celor din țările partenerilor.
Ţări: Grecia, Italia, Lituania, Spania, Regatul Unit
Vârsta elevilor: 3 – 11 ani
Pagina proiectului: https://twinspace.
etwinning.net/26039
Rezultate: http://bit.ly/etwinningch3
Valorisons nos patrimoines
De ce? Pentru a ști mai multe despre patrimoniul cultural local și cel al Europei.
Ce? Elevii au redactat o carte digitală cu toate informațiile colectate.
Cum? Elevii au creat un joc interactiv (texte lacunare) pentru a descoperi patrimoniul cultural al partenerilor: situri istorice, gastronomie, arhitectură și tradiții.
Ţări: Belgia, Franţa, Italia Vârsta elevilor: 12 – 14 ani
Pagina proiectului: https://twinspace.
etwinning.net/23303
CARPE ANTIQUIT@TEM!
De ce? Să înțeleagă patrimoniul Greciei și Italiei prin identificarea cuvintelor de origine latină și greacă, precum și câte dintre acestea au fost transferate în alte limbi europene.
Ce? Elevii au creat un dicționar cu cuvinte derivate din greaca veche și latină, concursuri cu întrebări despre etimologie și videoclipuri despre personalități din Grecia și Roma Antică.
Cum? Elevii au căutat expresii clasice aflate încă în uz, au învățat despre viața cotidiană a grecilor și romanilor din Antichitate, au analizat originile tradițiilor (teatru, nunți, înmormântare) și au studiat
biografiile unor personalități precum Pericle, Calliope, Cicero, Cezar și Temistocle.
Ţări: Grecia, Italia, Spania
De ce? Pentru a descoperi și aprecia patrimoniul cultural al Europei și pentru consolida cunoștințele elevilor despre diferite festivaluri europene, cu ajutorul unei mascote.
Ce? Elevii au redactat o carte electronică cu aventurile lui Maz, cu rețete tradițio-nale și dicționare.
Cum? Elevii au colaborat la redactarea unei cărți cu aventurile mascotei lor, Max, care a călătorit în toate țările. Acesta și-a început călătoria în Spania, dând o petrecere cu bucate tradiționale, apoi a vizitat Polonia, Finlanda, România, Irlanda și Ucraina, după care a revenit în Spania.
Țări: Finlanda, Irlanda, România, Polonia, Spania, Ucraina
Vârsta elevilor: 3 – 11 ani
Pagina proiectului: https://twinspace.
etwinning.net/24439
Rezultate: http://bit.ly/etwinningch5
22 Învățând din trecut, ne proiectăm viitorul:
patrimoniul cultural european prin eTwinning
Când arta întâlnește realitatea virtuală!
De ce? Pentru a afla mai multe despre 20 de artiști și pentru a studia o operă de artă a unuia dintre aceștia, în vederea creării unei expoziții virtuale cu ajutorul Aurasma (instrument pentru crearea realității augmentate).
Ce? Elevii au creat o expoziție cu 20 de opere de artă (în mare parte, tablouri) aparținând a 20 de artiști europeni din Cehia, Italia, Polonia și Franța, folosind tablete, realitatea augmentată și o revistă on-line.
Cum? În grupuri, elevii au avut de selectat artiști din propria țară și de pregătit un concurs cu întrebări pentru partenerii lor.
După ce s-au documentat pe marginea celor 20 de artiști, fiecare grup a răspuns
la întrebările despre artistul propus de parteneri și a pregătit o prezentare despre acesta. La final, au ales una dintre operele artistului și au realizat o prezentare cu ajutorul realității augmentate.
Țări: Cehia, Franța, Italia, Polonia Vârsta elevilor: 13 – 16 ani
Pagina proiectului: https://twinspace.
etwinning.net/23619
Rezultate: http://bit.ly/etwinningch7
Mon jardin, ton jardin, nos jardins européens et…extra européens aussi !!
De ce? Patrimoniul natural se referă la totalitatea elementelor biodiversității, și anume flora, fauna, ecosistemele și structurile geologice. Scopul proiectului a fost de a le oferi elevilor ocazia de a descoperi patrimoniul natural prin intermediul schimburilor artistice, culinare, științifice, ludice și interactive.
Ce? Elevii au creat o carte electronică cu activități legate de grădinile lor.
Cum? Elevii au descoperit patrimoniul cultural al propriilor țări, precum și tradițiile asociate cu acestea, prin intermediul
realizării de videoclipuri, prezentări, hărți cognitive și chestionare.
Țări: Danemarca, Franța, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, Italia, Lituania, Tunisia
Vârsta elevilor: 12 – 16 ani
Pagina proiectului: https://twinspace.
etwinning.net/24216
Rezultate: http://bit.ly/etwinningch9