Dezvoltarea competențelor elevilor cu ajutorul eTwinning

(1)

2 0 1 4

Dezvoltarea competențelor

elevilor cu ajutorul eTwinning

(2)

Editor

Biroul Central de Asistenţă eTwinning www.etwinning.net

European Schoolnet (EUN Partnership AISBL) Rue de Trèves 61 – 1040 Bruxelles – Belgia www.europeanschoolnet.org

Redactor Claire Morvan Autori Anne Gilleran Caroline Kearney Coordonator grafică Claire Morvan Coordonator lingvistic Danosh Nasrollahi Prezentare grafică Digital Ink Tipar HOFI ISBN

Publicat în decembrie 2014. Opiniile exprimate în această publicaţie aparţin autorilor şi nu reflectă în mod necesar poziţia European Schoolnet sau a Biroului Central de Asistenţă eTwinning. Această carte a fost publicată conform prevederilor şi condiţiilor licenţei Attribution-Non Commercial-Share Alike 3.0 Unported Creative Commons (CC BY-NC-SA 3.0) (http://creativecommons.

org/licenses/by-nc-sa/3.0/). Prezenta publicaţie a fost redactată cu ajutorul financiar al Uniunii Europene, prin intermediul programului Erasmus+, şi reflectă exclusiv punctele de vedere ale autorilor. Comisia Europeană nu poate fi făcută responsabilă pentru întrebuinţarea informaţiilor cuprinse în acest document.

(3)

Cuprins

05 Introducere

08 Comunicarea în limba maternă

Friends Fur-ever (Prieteni pentru totdeauna) Twinnies around the world (Twinnie în jurul lumii) Bookraft (Raftul de cărţi)

12 Comunicarea în limbi străine Euroguide (Euroghid)

Moi, toi, lettres à nous (Eu, tu, scrisori pentru noi)

16 Competenţă matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia SOHO: Sunspots Online Helios Observatory (Pete solare online -Obeservatorul Helios) ATOM: A taste of maths (Gustul matematicii)

20 Competenţa digitală

Talking pictures (Imagini grăitoare) Stories in History (Povești în istorie) 24 Capacitatea de a învăţa să înveţi

Reporting without borders (Reporteri fără frontiere) LYPS: Let Your Passion Shine (Lasă-ţi pasiunile să strălucească) 28 Competenţe sociale şi civice

Getting closer (Mai aproape) Rainbow village (Satul curcubeu) Health4life (Sănătate pentru viaţă) 34 Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului

Photography as a pedagogical tool (Fotografia ca instrument pedagogic) BELL, Business Economic, Language Learning

(BELL, Economie de afaceri, Învăţarea limbilor străine) 38 Conştiinţa şi expresia culturală

Tandem

PEK

42 Concluzie

(4)

(5)

Introducere

Ce sunt competenţele?

Competenţa poate fi definită ca „o combinaţie complexă de cunoştinţe, abilităţi, interpretări, valori, atitudini şi dorinţă, care conduc la măsuri concrete şi eficiente, întreprinse de om în lume,într-un domeniu anume.”¹ Prin urmare, a fi competent înseamnă să fii capabil să aplici eficient o combinaţie de cunoştinţe, abilităţi şi atitudini pentru a reacţiona cu succes într-o situaţie sau pentru a soluţiona o problemă în lumea reală.

Termenul „competenţă” a fost folosit iniţial în context profesional, în Franţa anilor 1970, pentru a defini acel ceva de care au nevoie angajaţii, pe lângă calificări, pentru a acţiona eficient într-o serie de situaţii apărute la locul de muncă.² În anii 1980, au început să apară, în mai multe ţări, strategii didactice bazate pe competenţe, vizând învăţământul şi formarea vocaţională. De atunci, noţiunea de educaţie bazată pe competenţe s-a extins la învăţământul general, după cum vom vedea în continuare.

Competenţele-cheie pot fi exprimate şi înţelese în variate feluri, în funcţie de contextul naţional.³ Competenţele pot fi atât transversale, cât şi specifice unei discipline. Pe lângă definiţiile şi cadrele de referinţă naţionale, există şi o serie de cadre internaţionale de competenţe. Printre acestea, menţionăm Recomandarea Uniunii Europene privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii⁴, cadrul UNESCO ⁵, cadrul OECD DESECO⁶, cadrul Partnerships 21⁷ şi cadrul ATC21S⁸. Deşi eTwinning recunoaşte existenţa unei diversităţi de cadre de referinţă internaţionale, precum şi amploarea fiecărui cadru naţional, intrinsec legată de contextul şi cultura fiecărei ţări, foloseşte ca punct de reper pentru proiectele prezentate în această carte noţiunea de competenţe- cheie concepută de Uniunea Europeană.

Cadrul de referinţă european al celor opt competenţe-cheie

Cadrul de referinţă european⁹ cuprinde următoarele opt competenţe-cheie, considerate esenţiale pentru împlinirea şi dezvoltarea personală, pentru incluziunea socială, cetăţenia activă şi ocuparea forţei de muncă.

1. Comunicarea în limba maternă

2. Comunicarea în limbi străine

3. Competenţă matematică şi competenţe de bază privind ştiinţa şi tehnologia 4. Competenţa digitală

5. Capacitatea de a învăţa să înveţi 6. Competenţe sociale şi civice

7. Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului 8. Conştiinţa şi expresia culturală

5

(6)

Aceste competenţe-cheie sunt interdependente, accentul fiind pus, în cazul fiecăreia, pe gândirea critică, creativitate, iniţiativă, soluţionare de probleme, evaluarea riscurilor, luarea deciziilor şi gestionarea constructivă a sentimentelor.

Următoarele capitole ale cărţii cuprind definiţia exactă a fiecărei competenţe şi câte două, trei exemple de proiecte eTwinning. Proiectele sunt prezentate prin intermediul clipurilor video şi al altor materiale, evidenţiind modul în care profesorii şi elevii au lucrat în vederea formării unei anumite competenţe în cadrul activităţii lor.

De ce este necesară educaţia bazată pe competenţe?

Importanţa formării de competenţe în şcoală a crescut considerabil, iar în ultimul timp a devenit un imperativ al sistemelor de învăţământ din întreaga lume, ca urmare a motivaţiilor sociale şi economice, cât şi a progreselor din sfera cercetării pedagogice.

Necesitatea de a îmbunătăţi calitatea şi relevanţa competenţelor dobândite de elevi la terminarea şcolii este o realitate bine cunoscută, mai ales din perspectiva ratei ridicate a şomajului în rândul tinerilor europeni. Deşi sunt necesare, cunoştinţele şi competenţele de bază nu mai sunt suficiente pentru a face faţă cerinţelor complexe ale imperativelor sociale de astăzi, într-o economie mondială tot mai competitivă.

Educaţia orientată pe competenţe are o relevanţă aparte într-o lume tot mai pregnant digitală, în care profesiile bazate pe competenţe de bază sunt în declin. Literatura de specialitate din domeniul pedagogiei, ca, de exemplu, perspectiva socială a învăţării şi teoriile constructiviste ale învăţării, aparţinând lui John Dewey, subliniază şi importanţa formării de competenţe într-un context de învăţare social, în care elevii sunt angrenaţi într-un proces de învăţare continuă, în situaţii de viaţă reale.

Cum reacţionează sistemele de învăţământ faţă de această nevoie?

În ultimul deceniu, majoritatea ţărilor UE au introdus noţiunea de competenţe-cheie şi rezultate ale învăţării în programele şcolare naţionale sau în directivele oficiale privind învăţământul obligatoriu. Un exemplu în acest sens ar fi recentele reforme introduse în Belgia, Franţa, Finlanda, Suedia, Portugalia şi Malta¹⁰, reforme ce vizează formarea de competenţe-cheie la nivel naţional. În ţări precum Finlanda şi Suedia, unde strategia bazată pe competenţe este în vigoare de la mijlocul anilor 1990, reformele educaţionale recente sau actuale evidenţiază din nou rolul central al competenţelor-cheie în cadrul noilor curriculumuri şi urmează să fie implementate în viitorul apropiat. Cu toate acestea, numărul strategiilor interconectate, prin care activităţile de perfecţionare a profesorilor, evaluarea elevilor, resursele de învăţare şi organizarea sistemului de învăţământ să fie restructurate pe măsură, este foarte mic. Devine evidentă necesitatea unei abordări holistice şi interconectate, pentru a implementa eficient educaţia bazată pe competenţe.

Introducerea competenţelor-cheie în şcoli nu presupune doar menţionarea lor în programa şcolară, ci şi conceperea de structuri şi metode de predare adecvate. Natura lor interdisciplinară reclamă un efort de predare transdisciplinar, ceea ce presupune planificare la nivelul întregii şcoli.

D E Z V O L T A R E A C O M P E T E N Ţ E L O R E L E V I L O R C U A J U T O R U L e T w i n n i n g

6

(7)

Cum pot forma profesorii competenţele-cheie ale elevilor?

Principala strategie recomandată pentru a preda competenţe digitale este de a pune la dispoziţie medii de învăţare interactive, în care elevii să desfăşoare activităţi practice, bazate pe interogare. Aceste medii promovează învăţarea multidisciplinară, bazată pe colaborare, şi comportă o dimensiune tehnologică tot mai pregnantă. Învăţarea bazată pe proiecte este o metodă care se pretează foarte bine formării de competenţe în rândul elevilor, dat fiind că permite abordarea simultană a mai multor competenţe- cheie, într-o manieră interdisciplinară. Metoda recomandă proiectele eTwinning drept un vector esenţial al formării de competenţe la elevi, după cum o demonstrează această carte. Învăţarea bazată pe proiecte încurajează elevii să adopte o atitudine activă şi responsabilă faţă de propria învăţare, însă activităţile necesită o bună structurare şi instrucţiuni clare din partea profesorului, atunci când este cazul. Elevii au, cu precădere, nevoie de sprijin pentru a-şi dezvolta capacitatea de a învăţa independent, aşa-numita competenţă „de a învăţa să înveţi”. Şcolile ar trebui să ţină cont de binele emoţional şi social al elevilor şi să faciliteze tendinţa de autonomizare a învăţării.

Sperăm ca următoarele exemple de proiecte, adevărate dovezi ale randamentului cu care eTwinning dezvoltă competenţele elevilor, să determine şi mai mulţi profesori să se implice în proiecte, pentru a îmbunătăţi demersul de învăţare al propriilor elevi.

1 Hoskins, B & Deakin Crick R., (2010) Competences for Learning to Learn and Active Citizenship: different currencies or two sides of the same coin? European Journal of Education, Vol. 45, Number 1, March.

2 Legendre Marie-Françoise (2008). „La notion de compétence au coeur des réformes curriculaires : Effet de mode ou moteur de changements en profondeur ?”

3 Pentru o descriere detaliată a modului în care ţările Uniunii Europene definesc şi implementează competenţele-cheie în sistemele lor de învăţământ, vă rugăm să consultaţi raportul Eurydice Dezvoltarea competenţelor-cheie în şcolile din Europa şi grupajul de rapoarte naţionale şi studii de caz KeyCoNet (Reţeaua europeană de politici vizând competenţele-cheie din învăţământ).

4 Disponibil aici: http://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006H0962&from=EN

5 Disponibil aici: http://www.unesco.org/education/pdf/15_62.pdf

6 Disponibil aici: http://www.oecd.org/education/skills-beyond-school/

DEFINIŢIEandselectionofcompetenciesdeseco.htm

7 Disponibil aici: www.p21.org

8 Disponibil aici: http://www.atc21s.org

9 Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 18 decembrie 2006 privind competenţele-cheie pentru învăţarea pe tot parcursul vieţii (2006/962/CE), disponibilă aici: http://eur-lex.europa.eu/legal- content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:32006H0962&from=EN

10 Pentru lista completă a reformelor naţionale în educaţie, vă invităm să accesaţi Raportul KeyCoNet privind UE şi rapoartele de ţară, disponibile la adresa http://keyconet.eun.org/project-results.

7

(8)

comunicarea în limba maternă

8

(9)

Friends Fur-ever

(Prieteni pentru totdeauna) Obiectivul proiectului este de a învăţa despre câini, prietenii omului, într-un mod interesant şi amuzant, conform teoriei inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner.

Comunicarea în limba maternă reprezintă capacitatea de a exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă (ascultare, vorbire, citire şi scriere) şi de a interacţiona lingvistic într-un mod adecvat şi creativ într-o serie completă de contexte culturale şi sociale; în educaţie şi formare, la muncă, acasă şi în timpul liber.

Cunoştinţe, abilităţi şi atitudini esenţiale acestei competenţe:

Competenţa de comunicare are la bază achiziţia limbii materne, care este intrinsec legată de procesul de dezvoltare a capacităţii cognitive de a interpreta lumea şi de a relaţiona cu ceilalţi. Comunicarea în limba maternă necesită cunoştinţe de vocabular, gramatică şi funcţii ale limbii. Ea presupune cunoaşterea principalelor tipuri de interacţiune verbală, a unei game de texte literare şi non-literare, a principalelor caracteristici ale stilurilor şi registrelor limbii şi a caracterului variabil al limbii şi comunicării în diverse contexte. Persoana trebuie să aibă competenţe de comunicare orală şi în scris, într-o gamă variată de situaţii de comunicare, să-şi monitorizeze şi să- şi adapteze comunicarea în funcţie de cerinţele situaţiei. Această competenţă mai cuprinde şi abilitatea de a distinge şi utiliza diferite tipuri de texte, de a căuta, colecta şi procesa informaţii, de a folosi ajutoare şi de a formula şi exprima argumentele orale şi scrise într-un mod convingător, adecvat contextului. O atitudine pozitivă faţă de comunicarea în limba maternă implică o predispoziţie către dialogul critic şi constructiv, aprecierea calităţilor estetice şi dispoziţia de a aspira la ele, precum şi un interes faţă de interacţiunea cu alţii. Acest lucru presupune conştientizarea impactului limbii asupra celorlalţi şi nevoia de a înţelege şi folosi limba într-o manieră pozitivă şi responsabilă din punct de vedere social.

http://youtu.be/LlVnLinmwk8 | http://youtu.be/YFZMiEJqgtk Clip video despre proiect şi interviu cu profesorii şi elevii:

Adresa paginii de proiect: www.etwinning.net/ro/pub/profile.

cfm?f=2&l=ro&n=68520

Kit de proiect: www.etwinning.net/ro/pub/collaborate/kits/detail.

cfm?id=921&klang=ro&lang=ro

P R O I E C T E R E P R E Z E N T A T I V E D E F I N I Ţ I E

„Toate activităţile pe care le-am făcut până acum sunt preferatele mele.”

Andrei Ungureanu, România

„Elevii nu şi-au dat seama că învaţă simultan la toate disciplinele.”

Maureen, profesor învăţământ primar, Marea Britanie

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/friends_fur_ever

9

(10)

Bookraft

(Raftul de cărți)

„Bibliotecarii şcolari cooperează cu profesori din Polonia, Cipru şi Grecia, urmărind să stimuleze lectura cu ajutorul activităţilor practice şi creative.”

Ne-am simţit minunat în biblioteca şcolii şi am învăţat lucruri noi şi practice.”

Elev din Polonia

„Parteneriatul şi comunicarea cu prietenii polonezi au decurs excelent.

Ne-am înţeles foarte bine.”

Cornelia Melcu, profesor din România P R O I E C T E R E P R E Z E N T A T I V E

Twinnies around the world

(Twinnie în jurul lumii)

„Proiectul îşi propune să creeze o poveste scrisă de elevii tuturor şcolilor partenere.

Fiecare şcoală trebuie să redacteze capitolul care se desfăşoară în propria ţară şi să prezinte personajele poveştii în vecinătatea unor repere şi locuri celebre, în anumite orașe, să le arate mâncând bucate tradiţionale, jucând jocuri tradiţionale etc. Povestea trebuie scrisă în engleză.”

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/bookraft Clip video despre proiect şi interviu cu profesorii şi elevii:

http://youtu.be/2z_CdUjOfBQ

Blog: http://twinnies2010.blogspot.be/

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/twinnies_around_the_world Interviu cu profesorii: http://youtu.be/b61fi7UkLWc

Adresa paginii de proiect: www.etwinning.net/ro/pub/connect/browse_

people_schools_and_pro/profile.cfm?f=2&l=ro&n=33902

10

(11)

Părerea specialistului

Comunicarea: capacitatea de a interacţiona, relaţiona, explica şi descrie lumea înconjurătoare, se naşte odată cu noi. Pe măsură ce creştem şi achiziţionăm limbajul, capacitatea noastră de a înţelege lumea se dezvoltă. Cu cât vocabularul este mai bogat, cu atât putem să ne exprimăm mai bine, în cuvinte, gânduri şi sentimente foarte complexe şi abstracte, şi cu atât mai bine putem să ne conturăm şi să controlăm lumea. Această comunicare începe, bineînţeles, de la cunoaşterea şi înţelegerea limbii materne şi se împleteşte cu noţiunea de alfabetizare în sensul său cel mai larg.

Iată de ce este foarte important să ne dezvoltăm această competenţă, începând de la o vârstă fragedă şi continuând de-a lungul şi după terminarea educaţiei formale.

Marele filozof al limbajului Wittgenstein scria: „Limitele lumii mele sunt limitele limbii mele.” (Tractatus Logico-Philosophicus) Dacă îmi lipsesc cuvintele cu care să-mi exprim gândurile şi sentimentele, sunt limitat în modul în care îmi înţeleg lumea. Acest aspect este cu atât mai important acum, într-o lume a comunicării rapide, a analizei superficiale, a informaţiei exprimate condensat.

Cele trei proiecte prezentate în cadrul acestei competenţe reprezintă exemple excelente ale modului în care dezvoltarea expresiei poate fi abordată astfel încât să ofere un mijloc provocator şi relevant de a facilita învăţarea limbii materne. Cele două proiecte destinate elevilor din ciclul primar abordează teme foarte diferite, însă au mai multe puncte în comun. Exerciţiile orale şi scrise în limba maternă au jucat un rol foarte important. Temele ambelor proiecte au fost selectate în urma discuţiilor cu întreaga clasă, prin urmare au avut o mare relevanţă pentru elevi. În cazul proiectului Friends Fur-ever (Prieteni pentru totdeauna), profesorii au descoperit că, scriind despre propriile animale de companie, copiii şi-au putut exprima sentimentele pe care le-ar încerca în anumite situaţii (precum pierderea unei persoane apropiate), fapt ce nu ar fi avut loc dacă subiectul ar fi fost abordat în mod direct. Proiectul Twinnie în jurul lumii i-a vizat pe elevii foarte mici şi a căutat să forţeze limitele competenţelor de achiziţie a limbii materne prin intermediul poveştilor.

Ultimul proiect din această secţiune, Bookraft, a ales o temă foarte inspirată, care i-a motivat pe elevi să citească texte clasice, dar şi să le interpreteze prin intermediul teatrului, cântecelor şi artelor plastice. Acest proiect a dat viaţă cuvintelor, textului şi expresiei şi i-a ajutat pe elevi să aprofundeze capacitatea de înţelegere a cuvântului scris şi forţa celui vorbit.

Este normal ca această competenţă să figureze pe primul loc în această listă: ea stă la temelia tuturor celorlalte procese de achiziţie de cunoştinţe şi învăţare. Pe lângă faptul că această competenţă se regăseşte în aceste proiecte, dar şi în altele din această secţiune, un alt aspect semnificativ este gradul în care ea a contribuit la stimularea altor competenţe ale elevilor: creativitate, analiza critică şi munca în echipă. Proiectele eTwinning oferă o modalitate de a forma atât competenţe, cât şi abilităţi auxiliare, într- un mod relevant şi semnificativ pentru elev.

A N N E G I L L E R A N - C O N S I L I E R P E D A G O G I C

11

(12)

comunicarea în

limbi străine

(13)

Euroguide

^(Euroghid)

„Euroguide este un proiect multilateral Comenius care îşi propune să consolideze şi să dezvolte competenţele sociale şi de comunicare ale tuturor participanţilor. Odată cu lansarea parteneriatelor cu durata de doi ani, vrem să le oferim elevilor noştri ocazia de participa la un proiect internaţional, în care să descopere varietatea şi caracterul distinct al regiunilor şi localităţilor europene prin intermediul cooperării şi schimbului de idei. Obiectivul principal al proiectului este de a cunoaşte fiecare societate şi cultură mai bine, dintr-o perspectivă stimulatoare și plină de respect, şi de a oferi tinerilor o varietate de activităţi.”

Comunicarea în limbi străine se înscrie, în cea mai mare parte, pe aceleaşi coordonate de competenţă ca şi comunicarea în limba maternă. Ea are la bază capacitatea de a înţelege, exprima şi interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte şi opinii, atât în formă orală, cât şi în formă scrisă (ascultare, vorbire, citire şi scriere) într-o serie adecvată de contexte culturale şi sociale (în educaţie şi formare, la muncă, acasă şi în timpul liber), potrivit necesităţilor şi nevoilor proprii. Comunicarea în limbi străine presupune şi competenţe precum medierea şi înţelegerea interculturală. Nivelul de competenţă al persoanelor variază în funcţie de dimensiunea implicată (ascultare, vorbire, citire şi scriere), în funcţie de limba folosită şi de preocupările, nevoile, mediul şi originea culturală şi socială a fiecăruia.

Competenţa de comunicare în limbi străine necesită cunoştinţe de vocabular şi gramatică, precum şi cunoaşterea principalelor tipuri de interacţiune verbală şi registre ale limbii. La fel de importantă este cunoaşterea convenţiilor sociale, a aspectului cultural şi a variabilităţii limbilor. Competenţele esenţiale pentru comunicarea în limbi străine presupun capacitatea de a înţelege mesajele vorbite, de a iniţia, susţine şi încheia o conversaţie şi de a citi, înţelege şi redacta texte conform nevoilor proprii.

Persoanele trebuie să aibă şi capacitatea de a folosi materialele într-un mod adecvat şi de a învăţa limbi străine într-un mod informal, ca parte a învăţării pe tot parcursul vieţii.

O atitudine pozitivă implică aprecierea diversităţii culturale, interesul şi curiozitatea faţă de limbi şi comunicarea interculturală.

P R O I E C T E R E P R E Z E N T A T I V E D E F I N I Ţ I E

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/euroguide

„Mi-am îmbunătăţit competenţele de comunicare în engleză.” Serena, Italia

13

(14)

„eTwinning este o ocazie de a cunoaşte oameni noi şi de a ne îmbunătăţi engleza. Eşti obligat să vorbeşti în engleză. Este minunat să descoperi culturi şi oameni noi.”

Xavier, Spania

P R O I E C T E R E P R E Z E N T A T I V E

Moi, toi, lettres à nous

(Eu, tu, scrisori pentru noi)

Proiectul s-a axat pe redactarea unui roman epistolar digital: elevii au scris scrisori şi au răspuns la scrisorile colegilor europeni. Scrierile au la bază subiecte comune tuturor elevilor. Textele sunt ilustrate apoi cu ajutorul clipurilor video şi al fotografiilor.

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/moi_toi_lettres_a_nous Adresa paginii de proiect: www.etwinning.net/ro/pub/profile.

14

(15)

Părerea specialistului

După cum se menţionează în introducerea acestei secţiuni, multe dintre aspectele aferente formării competenţei în limba maternă sunt valabile şi pentru formare competenţei într-o limbă străină. Pe lângă acestea, mai este şi dimensiunea culturală a demersului de a te pune în locul unei alte persoane, de a-i înţelege tradiţiile, obiceiurile, comportamentul şi simţul umorului (ce să mai zicem de artă, literatură şi teatru). De ce ar trebui să ne îngrijoreze acest demers? Pentru că a înţelege limba şi cultura unei alte persoane înseamnă să o vedem aşa cum este, înseamnă să renunţăm la stereotipuri şi prejudecăţi naţionale care abundă adesea în anumite circumstanţe, să devenim mai umani, mai toleranţi şi mai generoşi.

Euroguide este un vector ideal pentru materializarea acestui demers: elevii au colaborat la redactarea unui ghid diferit, scris de adolescenţi pentru adolescenţi. Ghidul a cuprins aspecte sociale şi culturale ale fiecărei ţări, relevante pentru această grupă de vârstă.

Elevii din acest proiect au avut norocul să se viziteze reciproc şi să se întâlnească faţă în faţă, fapt ce a adăugat o dimensiune specială activităţii lor.

Celălalt proiect, Moi, toi, lettres à nous, a pornit de la o activitate mult mai personală: elevii au făcut perechi cu partenerii de proiect din cealaltă ţară şi au demarat o corespondenţă în limba străină aleasă, în acest caz, franceza. Pe măsură de corespondenţa a luat avânt, subiectul scrisorilor a devenit mai personal, exprimând speranţele şi aspiraţiilor tinerilor care le-au scris.

Din punctul de vedere al formării competenţei de comunicare într-o limbă străină, consider că ambele proiecte evidenţiază existenţa unei dimensiuni autentice a învăţării. Limba devine un organism real, un vehicul pentru comunicare autentică, şi nu doar un set de exerciţii fără viaţă, dintr-o carte. Atitudinea elevilor faţă de învăţarea unei limbi străine suferă o transformare reală pe măsură ce eforturile lor de a comunica cu alţi tineri, pe teme de interes comun, sunt încununate de succes.

15

(16)

Competență

matematică și

competențe de

bază privind știința

și tehnologia

(17)

A. Competenţa matematică este capacitatea de a dezvolta şi a aplica gândirea matematică pentru a rezolva diverse probleme cotidiene. Accentul se pune pe proces, activitate şi cunoştinţe, având la bază o cunoaştere desăvârşită a numeraţiei.

Competenţa matematică presupune, în proporţii variate, capacitatea şi dispoziţia de a folosi moduri de gândire (gândire logică şi spaţială) şi prezentare matematice (formule, modele, constructe, grafice, diagrame).

B. Competenţa în ştiinţă se referă la capacitatea şi dispoziţia de a utiliza corpul de cunoştinţe şi metodologiile aferente pentru a explica lumea înconjurătoare, în scopul de a identifica întrebări şi a formula concluzii pe baza dovezilor.

Competenţa în tehnologie este văzută ca aplicarea acestor cunoştinţe şi metodologii la nevoile şi dorinţele umane. Acestea implică o înţelegere a schimbărilor cauzate de activitatea umană şi a responsabilităţii fiecărui individ în calitate de cetăţean.

A. Cunoştinţele de matematică necesare cuprind cunoştinţe solide despre numere, măsuri şi structuri, operaţii de bază şi prezentări matematice de bază, înţelegerea noţiunilor şi conceptelor matematice, precum şi cunoaşterea chestiunilor la care matematica poate oferi răspunsuri. Oamenii trebuie să posede competenţe de aplicare a principiilor şi proceselor matematice în context cotidian, acasă şi la muncă, şi de a respecta şi evalua lanţurile de argumente. De asemenea, trebuie să gândească matematic, să înţeleagă demonstraţiile matematice şi să comunice în limba matematic, folosind materialele adecvate.

B. În cazul ştiinţei şi tehnologiei, cunoştinţele fundamentale cuprind principiile de bază ale naturii, conceptele, principiile şi metodele ştiinţifice fundamentale, tehnologia, produsele şi procesele tehnologice, precum şi înţelegerea impactului ştiinţei şi tehnologiei asupra naturii. Aceste competenţe ar trebui să le permită oamenilor să înţeleagă mai bine progresele, limitările şi riscurile teoriilor ştiinţifice, aplicaţiilor şi tehnologiei asupra societăţii (raportat la actul decizional, la valori, chestiuni morale, cultură etc.). Printre aptitudini se numără capacitatea de a folosi şi manipula utilaje şi instrumente tehnologice, precum şi date ştiinţifice, pentru a atinge un obiectiv sau pentru a ajunge la o decizie sau la o concluzie pe baza dovezilor. De asemenea, oamenii trebuie să poată recunoaşte caracteristicile esenţiale ale interogării ştiinţifice şi să aibă capacitatea de a prezenta concluziile şi raţionamentul care a condus la acestea.

D E F I N I Ţ I E

17

(18)

SOHO: Sunspots Online Helios Observatory

(Pete solare online -Obeservatorul Helios)

ATOM: A Taste of Maths

(Gustul matematicii)

Proiect de astronomie axat pe observarea petelor solare, desfăşurat în mai multe locuri de Europa, pentru a nu fi condiţionaţi de vreme şi a putea face fotografii cât se poate de des. Elevii vor încerca să abordeze soarele din două perspective: cea de stea şi cea de centru al sistemului nostru solar.

Proiectul se adresează elevilor de 12 - 16 ani. Limba de lucru este engleza. Durata proiectului este de şase luni. Obiectivul proiectului este de a spori motivaţia şi interesul elevilor faţă de matematică, de a le stimula spiritul de cercetare şi curiozitatea, combi- nând conţinutul comun al programei de matematică cu aspectele vieţii cotidiene din diverse zone ale Europei, folosind obiecte concrete şi reprezentări ale noţiunilor matematice. Proiectul a fost, de asemenea, conceput pentru a facilita înţelegerea reciprocă pe baza cunoaşterii contextului istoric şi cultural al partenerilor.

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/soho

Clip video despre proiect: http://youtu.be/zdsW_pk_uCQ

Clip video despre proiect: http://youtu.be/a0irY9WP5ME

cfm?id=741&klang=ro&lang=ro Blog: http://atasteofmaths.blogspot.be/

„Mi-ar fi plăcut să am şi eu ore matematică atât de antrenante când eram elev! O modalitate foarte creativă de abordare a noţiunilor matematice, prin raportare la subiecte din viaţa reală care par, la o primă vedere, tot atât de departe de matematică precum gătitul şi poezia.” Juriul european

„Am învăţat să descoperim mate- matica în copaci, în biserică.”

Elev italian

„Proiectul şi-a propus să demonstreze că matematica este mai mult decât un manual plictisitor, că ea poate fi o lumea a creativităţii.” Profesor de matematică din Italia

„Proiectul este bine structurat şi evidenţiază cu claritate procesul de planificare în comun. Alte aspecte pozitive ar fi facilitarea procesului de reflecţie la elevi, integrarea în curriculum şi promovarea proiectului prin intermediul unui blog.” Juriul european

18

(19)

Părerea specialistului

Aceste două competenţe se confruntă cu cea mai mare rată de rezistenţă din partea elevilor aflaţi în diferite forme de învăţământ formal, cu precădere din partea fetelor, deşi ele constituie baza tuturor progreselor noastre inginereşti, medicale, tehnologice, comerciale şi de producţie. Pe o notă mai ancorată în concret, neîndemânarea în a face calcule reprezintă o restricţie majoră în calea efectuării cumpărăturilor, a planificării unui buget simplu şi a gestiunii financiare de bază. Incapacitatea de a înţelege noţiunile ştiinţifice de bază reprezintă un alt impediment în calea înţelegerii unor fenomene precum principiul de funcţionare al electricităţii dintr-o locuinţă, importanţa apei etc.

Dezvoltarea acestor două competenţe îi ajută pe elevi să dezvolte o înţelegere mai profundă a mediului în care trăiesc şi a modalităţilor în care calculul matematic le poate influenţa viaţa cotidiană.

Ţin să subliniez încă o dată că proiectele prezentate în cadrul acestei secţiuni ancorează învăţarea în situaţii care conferă acesteia o dimensiune reală, concretă. De exemplu, proiectul ATOM (Gustul matematicii) abordează matematica dintr-o multitudine de perspective, de la a compune poezii pe baza şirului lui Fibonacci la a organiza o vânătoare de fracţii pe internet. Elevii au avut ocazia de a surprinde ipostazele matematicii în obiectele şi clădirile din jurul nostru, în copaci, biserici, ferestre.

O situaţie similară s-a regăsit şi în proiectul SOHO, Pete solare Online – Observatorul Helios. În cadrul unor activităţi autentice, elevii au măsurat petele solare, în încercarea de a monitoriza efectul acestora asupra mediului înconjurător etc. Pe lângă aceste activităţi, proiectul a adus lumea oamenilor de ştiinţă în sala de clasă, organizând conferinţe video cu experţi în domeniu. Elevii au avut astfel ocazia unică de a intra în legătură cu oameni de ştiinţă adevăraţi, într-un cadru informal.

Mi-a plăcut foarte mult că aceste două proiecte au demistificat două domenii faţă de care elevii îşi formează adesea un blocaj mental sau atitudinal. Proiectele abordează tematica astfel încât să le permită elevilor să înţeleagă caracterul real al temei şi să-şi aprofundeze cunoştinţele, abilităţile analitice şi de observaţie cât şi competenţele într- un mod plăcut.

19

(20)

competența

digitală

(21)

Competenţa digitală implică utilizarea cu încredere şi în mod critic a tehnologiei din societatea informaţională (TSI) la muncă, în scopuri recreaţionale şi de comunicare. La baza acestei competenţe stau abilităţile de bază TIC: utilizarea calculatorului pentru a obţine, evalua, stoca, produce, prezenta şi face schimb de informaţii şi pentru a comunica şi participa, graţie Internetului, la reţele de comunicare. Cunoştinţe, abilităţi şi atitudini esenţiale acestei competenţe:

Competenţa digitală presupune o bună înţelegere şi cunoaştere a naturii, rolului şi oportunităţilor TSI în viaţa de zi cu zi: în viaţa privată, în societate şi la muncă. Este vorba despre principalele funcţii ale calculatorului, precum tehnoredactarea, foile de calcul, bazele de date, stocarea şi gestionarea informaţiei. De asemenea, presupune înţelegerea oportunităţilor şi riscurilor pe care le prezintă Internetul şi comunicarea prin mijloace electronice (e-mail, instrumente de reţea) pentru muncă, activităţi de recreere, schimb de informaţii şi colaborare, învăţare şi cercetare în reţea. De asemenea, oamenii trebuie să înţeleagă modul în care TSI poate susţine creativitatea şi inovarea şi să conştientizeze problemele legate de validitatea şi fiabilitatea informaţiilor disponibile, precum şi principiile juridice şi etice aferente utilizării interactive a TSI.

Printre aptitudinile necesare se numără abilitatea de a căuta, culege şi procesa informaţia şi de a o folosi într-un mod critic şi sistematic, evaluându-i relevanţa şi diferenţiind informaţiile reale de cele virtuale în demersul de recunoaştere a link-urilor.

Persoanele trebuie să aibă şi aptitudinea de a utiliza instrumente pentru a produce, prezenta şi înţelege informaţii complexe şi capacitatea de a accesa, căuta şi folosi servicii online. De asemenea, trebuie să aibă şi capacitatea de a folosi TSI pentru a susţine gândirea critică, creativitatea şi inovarea.

Utilizarea TSI presupune o atitudine critică şi reflexivă faţă de informaţiile disponibile şi o utilizare responsabilă a instrumentelor interactive. Un alt factor care contribuie la consolidarea acestei competenţe este interesul faţă de implicarea în comunităţi şi reţele, în scopuri culturale, sociale şi/sau profesionale.

D E F I N I Ţ I E

Talking pictures

(Imagini grăitoare)

Elevii noştri au ocazia să înţeleagă asemănările şi diferenţele dintre culturile noastre cu ajutorul imaginilor şi dialogului realizat între ţările participante.

„Tematica aleasă, precum şi activităţile creative şi de colaborare (de ex., povestea spusă cu ajutorul indicatoarelor de circulaţie din diferite ţări, utilizarea TIC) au fost extrem de bine organizate şi planificate, potrivit vârstei elevilor.” Juriul european

21

(22)

Stories in History

(Povești în istorie)

Proiectul nostru vizează, în principal, disciplina istorie. Activitatea se axează pe experienţele tinerilor din al Doilea Război Mondial. Elevii comunică în limba engleză şi apelează la instrumentele TIC (chat, e-mail...) pentru a face schimb de documente, pentru a scrie şi a vorbi unii cu ceilalţi. În plus, concep modalităţi creative de colaborare.

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/stories_in_history Adresa paginii de proiect: www.etwinning.net/ro/pub/profile.

Proiectul „Stories in History” este un exemplu foarte bun de implementare a activităţii de proiect pentru a revitaliza un subiect aparent sec!

Juriul european

„Mi-am îmbunătăţit competenţele de lucru la calculator.” Serena, Italia

22

(23)

Părerea specialistului

Într-un fel, faptul că trăim într-o lume cu adevărat digitală, mereu conectată, ţine de domeniul evidenţei. Când nu ne putem conecta să citim o ştire, să căutăm un restaurant din apropiere sau să ne vizităm contul de Facebook, ne impacientăm. Şi totuşi, deşi folosim mereu aceste resurse digitale, cât de mult reflectăm la modul în care le folosim, la cât de încredere este informaţia pe care ne-o oferă, la cât de responsabili ar trebui să fim când publicăm comentarii sau fotografii despre activităţile sociale ale prietenilor noştri? Viitorul se prefigurează sub forma internetului obiectelor, în cadrul căruia toate sistemele care ne controlează actualmente viaţa vor fi interconectate, iar informaţia oferită de un obiect va controla reacţiile altuia. Cu ocazia unei prezentări recente susţinute în Estonia, Jürgo-Sören Preden, coordonatorul Laboratorului de cercetare în tehnologii proactive al Universităţii Tehnice din Tallinn, a dat exemplul unei cafetiere care interceptează semnalele simţurilor mele, îmi consultă fişa medicală, procesează informaţia şi îmi face o cafea care conţine procentul optim de cafeină pentru sănătatea mea.

Într-o astfel de lume, tinerii trebuie să-şi formeze o competenţă care să le permită nu doar să interpreteze informaţiile digitale din jurul lor, dar şi să manipuleze materialul digital, să-şi folosească simţul critic când îl foloseșc, să analizeze gradul său de încredere, pe scurt, să-l controleze în loc să fie controlaţi.

Acest proces trebuie să înceapă cât mai devreme în viaţa unui copil, lucru exemplificat de proiectul Talking pictures. Adresându-se elevilor de şcoală primară, proiectul a apelat la fotografii, machete, animaţii „stop-cadru” şi filme pentru a le permite elevilor să comunice şi să interpreteze poveştile pe care doreau să le spună. Elevii au aflat că lucrurile nu sunt întotdeauna ceea ce par, iar fotografiile pot fi manipulate pentru a expune diverse puncte de vedere. Au învăţat să interpreteze semne şi simboluri şi au realizat un dicţionar video cu cuvinte şi expresii cunoscute în limba maternă.

Celălalt proiect, Stories in History, a analizat viaţa din timpul celui de-al Doilea Război Mondial din perspectiva diverselor mărturii. Acest demers le permite elevilor să înţeleagă că informaţia este variabilă: în funcţie de punctul de vedere sau de intenţia persoanei care o transmite, informaţia poate fi folosită în moduri şi scopuri diferite.

23

(24)

capacitatea de

a învăța să înveți

(25)

„A învăţa să înveţi” este abilitatea de a urmări şi persista în învăţare, de a organiza propria învăţare, printr-o gestiune eficientă a timpului şi informaţiei, atât individual, cât şi în grupuri. Această competenţă presupune conştientizarea propriilor metode şi nevoi de învăţare, identificarea oportunităţilor disponibile şi capacitatea de a depăşi obstacolele pentru a obţine rezultate. Această competenţă presupune obţinerea, procesarea şi asimilarea de cunoştinţe şi aptitudini noi, precum şi cererea şi folosirea sfaturilor. A învăţa să înveţi îi determină pe utilizatori să valorifice experienţa de viaţă şi de învăţare anterioară, pentru a folosi şi aplica noile cunoştinţe şi aptitudini în contexte diverse:

acasă, la muncă, în activităţile educaţionale şi de formare. Motivaţia şi încrederea în propriile forţe sunt fundamentale pentru competenţa unei persoane.

Dacă învăţarea este orientată spre obţinerea unui anume loc de muncă sau spre atingerea unor obiective în carierei, persoana trebuie să aibă competenţele, cunoştinţele, aptitudinile şi calificările necesare. În orice caz, a învăţa să înveţi presupune ca persoana să cunoască şi să înţeleagă care sunt strategiile sale de învăţare preferate, care sunt punctele tari şi slabe ale aptitudinilor şi calificărilor sale şi să fie capabilă să caute oferte de educaţie şi formare şi/sau asistenţă disponibile. A învăţa să înveţi presupune, în primul rând, achiziţia aptitudinilor de bază necesare pentru desăvârşirea învăţării: scrisul şicititul, calculul matematic şi competenţele TIC. Pe baza acestor aptitudini, o persoană ar trebui să poată accesa, obţine, procesa şi asimila cunoştinţe şi aptitudini noi. Acest lucru presupune gestionarea eficientă a propriei învăţări, cariere şi activităţi profesionale şi, cu precădere, capacitatea de a persevera în învăţare, de a se concentra pe perioade lungi de timp şi de a reflecta critic la obiectivele şi scopurile învăţării. Persoana trebuie să poată consacra timp pentru a învăţa autonom, în spiritul autodisciplinei, dar şi să lucreze în echipă, în cadrul procesului de învăţare, să profite de pe urma lucrului într-un grup eterogen şi să împărtăşească ceea ce a învăţat. Persoana trebuie să fie capabilă să-şi organizeze învăţarea, să-şi evalueze activitatea şi, după caz, să ceară sfaturi, informaţii şi ajutor.

O atitudine pozitivă presupune motivaţie şi încredere, pentru a învăţa şi a obţine rezultate pe parcursul întregii vieţi. Procesul de învăţare în sine şi capacitatea individului de a depăși obstacolele şi de a se schimba derivă dintr-o atitudine orientată pe soluţionarea problemelor. Elementele esenţiale ale unei atitudini pozitive sunt dorinţa de a exploata experienţele de învăţare şi viaţă anterioare şi curiozitatea de a căuta ocazii de învăţare şi de a aplica achiziţiile în situaţii de viaţă diverse.

D E F I N I Ţ I E

25

(26)

Reporting without borders

(Reporteri fără frontiere)

LYPS: Let Your Passions Shine

(Lasă-ți pasiunile să strălucească)

„Elevii cooperează în vederea redactării unei reviste online: îşi aleg câteva subiecte de interes, îşi intervievează partenerii europeni, pentru a le cunoaşte opinia pe marginea subiectelor, apoi organizează informaţia colectată şi îşi redactează articolele.”

„Obiectivul principal al proiectului este de a explora potenţialul elevilor și de a le descoperi talentele. Elevii sunt ajutaţi să descopere domeniile în care excelează, promovân- du-se altfel stima de sine și rolul ei esenţial pentru succesul lor viitor. Copiii trebuie să încerce multe lucruri înainte de a se axa pe un set de competenţe care să le implice abi- lităţile, de aceea am încercat să le oferim ocazii de a explora diverse obiecte, activităţi și oameni. După o scurtă fază introductivă, am anunţat un concurs. Elevii formează echipe internaţionale, cu membri din partea fiecărui partener, şi colaborează cu interes crescut pentru învăţarea prin cooperare, cât și pentru cea individuală. Echipele au jucat jocuri, au avut de rezolvat o serie de sarcini, și-au împărtășit descoperirile, au sărbătorit succesul, indiferent de câștigător, și au învăţat să lucreze împreună, indiferent de originile etnice.

Instrumentele Web2.0 reprezintă baza pentru comunicarea și colaborarea partenerilor.”

„Biografiile se numără printre activităţile desfăşurate.

Seamănă cu Facebook, însă descriu vieţile unor personalităţi.” Elev polonez

„Proiectul a evidenţiat pasiunea şi talentul tuturor elevilor.”

Profesor din Grecia Clip video despre proiect: http://bit.ly/1sNSm9U

Clip video despre proiect: http://youtu.be/o673QpF38rE

„Produsul final, revista online, este de o foarte înaltă calitate. Elevii au avut un obiectiv general, să scrie articole pentru revistă, iar sarcinile secundare s-au subsumat scopului final, scrierea unei reviste online. Grupurile de elevi au avut o componenţă internaţională, având ca rezultat o colaborare autentică între elevii din ţări diferite. Revista online este un produs final bine realizat, fiind disponibilă cu titlu de material didactic şi celorlalte şcoli.” Juriul european

„cel mai mult mi-a plăcut munca în echipă...” Rebecca, Malta

„este mai dinamic şi vrem să lucrăm mai mult” Delphine, Belgia

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/reporting_without_borders

26

(27)

Părerea specialistului

După părerea mea, aceasta este una dintre cele mai dificile competenţe de format pe termen lung în sistemul de învăţământ formal actual, cu precădere în ciclul secundar superior, unde timpul elevilor este dominat de examene, de constrângerile curriculare şi presiunile pe care acestea le exercită asupra elevilor şi profesorilor. Elevii încetează adesea să înveţe, mulţi dintre ei până într-acolo încât renunţă la învăţământul formal, fără să depăşească alfabetizarea de bază, demers ce constituie cheia de boltă a acestei competenţe. Prin urmare, cum îi atragem pe elevi, cum îi facem să dobândească plăcerea de a descoperi şi de a învăţa de dragul învăţării şi nu pentru că trebuie să treacă un examen?

Multe dintre proiectele eTwinning abordează problema din perspectiva teoriei inteligenţelor multiple, lansată de Howard Gardner. Profesorii au lucrat plecând de la ipoteza că elevii lucrează şi învaţă optim când studiază ceva ce îi interesează şi care este prezentat într-o manieră relevantă pentru stilul lor de învăţare. Aşadar, în locul unei pagini cu text dens, informaţiile conţin imagini, culoare, sunet, obiecte ce pot fi manipulate etc.

Consider că proiectul Let Your Passion Shine (LYPS) deţine răspunsul ideal pentru dezvoltarea acestei competenţe. Proiectul se adresează unor elevi destul de tineri, de 9-11 ani. După cum sugerează şi titlu, activitatea de proiect le-a permis elevilor să abordeze teme de interes, să-şi formeze aptitudinile şi să se simtă profund implicaţi în proiect. Proiectul a prezentat o mare varietate de teme şi sarcini, prezentate într-un mod inovator, creativ şi ludic.

Dacă aruncăm o privire asupra spaţiului de lucru al acestui proiect, vom vedea că gama de teme variază de la artă şi muzică la istorie, ştiinţă şi matematică. Elevii au trebuit să abordeze fiecare disciplină, să o aleagă pe cea mai apreciată şi apoi să lucreze într-o echipă internaţională, în care să stabilească sarcini pentru întregul grup. Pe parcursul acestui proces, elevii au învăţat cum să-şi formeze propriile idei şi cum să lucreze după propriile puteri.

Şi celălalt proiect, Reporteri fără frontiere, le-a permis elevilor să-şi aleagă subiecte de interese, fapt ce a contribuit la realizarea unei reviste online pline de viaţă şi antrenante, semn evident al implicării elevilor participanţi. Proiectul exemplifică procesul de achiziţie a „competenţelor interpersonale”: politică editorială, exprimare şi paginare creative şi, bineînţeles, capacitate de a lucra în echipe.

27

(28)

competențe

sociale și civice

(29)

Competenţele sociale se referă la competenţele personale, interpersonale şi interculturale şi toate formele de comportament care permit fiecărei persoane să participe în mod eficient şi constructiv la viaţa socială şi profesională, cu precădere în societăţile tot mai diversificate, şi să soluţioneze eventualele conflicte. Competenţele civice îi permit individului să participe plenar la viaţa civică, graţie cunoaşterii conceptelor şi a structurilor sociale şi politice şi a unei participări active şi democratice.

A. Competenţa socială este legată de starea de bine personală şi socială, care necesită înţelegerea modului în care persoanele îşi pot asigura o sănătate fizică şi mentală optimă, inclusiv ca resursă pentru propria persoană, pentru familia sa şi pentru mediul său social imediat, şi cunoaşterea modului în care un mod viaţă sănătos poate contribui la aceasta. Pentru a participa cu succes la relaţiile interpersonale şi sociale, este esenţial să înţelegem codurile de conduită şi manierele general acceptate în diverse societăţi şi medii (de exemplu, la locul de muncă). La fel de important este să cunoaştem noţiunile fundamentale aferente individului, grupului, organizaţiilor de muncă, egalităţii între bărbaţi şi femei şi non-discriminării, societăţii şi culturii. Este esenţial să înţelegem dimensiunile multiculturale şi socio-economice ale societăţilor europene şi modul în care identitatea culturală naţională interacţionează cu identitatea europeană.

Aptitudinile de bază ale acestei competenţe cuprind aptitudinea de a comunica constructiv în diverse contexte, de a manifesta toleranţă, de a exprima şi înţelege diferite puncte de vedere, de a negocia şi a inspira încredere şi de a simţi empatie.

Persoanele trebuie să fie capabile să gestioneze stresul şi frustrarea, să se exprime într-o manieră constructivă şi, de asemenea, să facă distincţie între sfera privată şi cea profesională. Competenţa se bazează pe o atitudine de colaborare, încredere în sine şi integritate. Persoanele trebuie să manifeste interes faţă de progresele socio-economice şi comunicarea interculturală, trebuie să valorifice diversitatea şi să-i respecte pe ceilalţi şi să fie pregătite să învingă prejudecăţile şi să accepte compromisul.

B. Competenţele sociale au la bază cunoaşterea noţiunilor de democraţie, dreptate, egalitate, cetăţenie şi drepturi civile, inclusiv modul în care sunt formulate acestea în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi în declaraţiile internaţionale, şi modul în care sunt aplicate de diverse instituţii la nivel local, regional, naţional, european şi internaţional. Printre aceste competenţe figurează cunoaşterea evenimentelor contemporane, precum şi a principalelor evenimente şi tendinţe ale istoriei naţionale, europene şi mondiale. În plus, trebuie promovată cunoaşterea obiectivelor, valorilor şi politicilor mişcărilor sociale şi politice. La fel de importantă este cunoaşterea procesului de integrare europeană, a structurilor, principalelor obiective şi valori ale Uniunii Europene, precum şi conştiinţa diversităţii şi a identităţilor culturale din Europa. Aptitudinile competenţelor civice ţin de capacitatea de a relaţiona cu alţii în spaţiul public, de a manifesta solidaritate şi interes faţă de soluţionarea problemelor care afectează comunitatea locală sau comunitatea extinsă. Ele implică un proces de reflecţie critică şi creativă, de participare constructivă la activităţile locale sau de proximitate, precum şi luare a deciziilor la toate nivelurile, de la cel local la cel naţional şi european, cu precădere prin intermediul votului.

O atitudine pozitivă are la bază respectul absolut pentru drepturile omului, inclusiv pentru principiul egalităţii ca bază a democraţiei, aprecierea şi înţelegerea diferenţelor

D E F I N I Ţ I E

29

(30)

Getting closer

(Mai aproape)

„Un proiect de corespondenţă, în care copii se apropie, îşi cunosc viaţa cotidiană, ţările şi culturile prin intermediul e-mail-ului, chat-ului, al înregistrărilor video şi audio, al prezentărilor PowerPoint şi al albumelor foto. Copiii sunt împărţiţi în cinci grupuri mixte din punct de vedere al naţionalităţilor şi concurează în diverse jocuri, pe parcursul întregului an şcolar. Fiecare echipă este un mijloc de transport şi se îndreaptă una spre cealaltă: jumătatea de echipă spaniolă pleacă din La Palma, iar jumătatea finlandeză pleacă din Finlanda. Cu cât primesc mai multe puncte, cu atât mai departe ajung, până se întâlnesc undeva în Europa. Echipa care o întâlneşte pe cealaltă prima este câştigătoarea.”

„Cea mai mare realizare a fost faptul că relaţia cu partenerii a devenit ceva obişnuit.”

Profesor finlandez

„Învăţăm foarte multe din perceperea diferenţelor.” http://youtu.be/BppZe5OTBow Prof. univ. Bob Fryer

„eTwinning li s-a părut foarte interesant părinţilor mei, care şi-au dat seama că oferă multe oportunităţi.” Delphine, Belgia Clip video despre proiect şi interviu cu profesorii şi elevii:

http://youtu.be/o0CmeNBRmuA

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/getting_closer

dintre sistemele de valori ale diverselor religii sau grupuri etnice. Acest lucru presupune manifestarea unui sentiment de apartenenţă la propria localitate şi ţară, la UE şi Europa, în general, şi la comunitatea internaţională, precum şi o dispoziţie de a participa la procesul decizional democratic de la toate nivelurile. De asemenea, mai presupune manifestarea unui sentiment de responsabilitate, precum şi înţelegerea şi respectul pentru valorile comune necesare pentru a asigura coeziunea unei comunităţi, ca, de exemplu, respectul pentru principiile democratice. Participarea constructivă presupune, de asemenea, implicarea în activităţi civice, susţinerea diversităţii şi coeziunii sociale şi a unei dezvoltări durabile, precum şi disponibilitate spre respectarea valorilor şi vieţii private a celorlalţi.

D E F I N I Ţ I E

30

(31)

Rainbow village

(Satul curcubeu)

„O naţiune curcubeu, împăcată cu sine şi cu lumea” Nelson Mandela. Vă invităm în

„satul nostru curcubeu”, în care elevi din Franţa, Grecia, Italia, Polonia, România, Turcia, Slovacia şi Regatul Unit vor învăţa să trăiască împreună şi să-şi împărtăşească experienţele! Limbile de comunicare sunt engleza şi franceza. Prin intermediul platformei eTwinning, elevii se cunosc, discută teme cotidiene şi îşi compară obiceiurile cu partenerii europeni. Datele rezultate sunt apoi folosite la crearea unui sat virtual, un adevărat ”melanj” de culturi, în care elevii 1) îşi asumă identităţi noi (înfăţişare, caracter, preferinţe etc.), 2) întocmesc o descriere fizică a satului lor ideal şi 3) aleg o emblemă, un imn naţional şi legi comune. În sat pot avea loc diverse manifestări, iar participanţii reacţionează la acestea şi astfel interacţionează. Creaţiile lor sunt reunite pe un blog special conceput pentru proiect. Elevii pot comunica fie prin e-mail-uri, fie prin videoconferinţă. În paralel, elevii vor avea la dispoziţie materiale didactice particularizate (cu accent pe predarea strategiilor cognitive şi metacognitive). Acestea vor fi disponibile pe platforma de învăţare a Universităţii Nancy sau în spaţiul virtual eTwinning. La final, profesorii şi elevii fac schimb de impresii pe marginea proiectului.

Clip video despre proiect şi interviu cu profesorii şi elevii:

http://youtu.be/h5u8AYQlFiQ

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/rainbow_village

„Am învăţat cum să mă prezint în cadrul alegerilor pentru primărie şi cum să lucrez în grup, alături de colegii mei.”

Elev francez

„Le-a arătat că poţi obţine rezultate şi cu mijloace puţine. Le-a oferit o imagine pozitivă, atât de sine, cât şi asupra şcolii.”

Profesor franceză

31

(32)

Health4life

(Sănătate pentru viață)

„La oameni, sănătatea este o stare generală a minţii, corpului şi spiritului, caracterizată, de obicei, prin lipsa bolilor, a leziunilor sau a durerii. Sănătatea nu se păstrează şi îmbunătăţeşte doar graţie progresului medicinii, ci şi prin efortul şi stilul de viaţă inteligent ales al indivizilor şi societăţii. Stilul de viaţă al adolescenţilor de astăzi s-a schimbat foarte mult faţă de acum 50 de ani, când adolescenţii erau interesaţi de studii, sport, hobby-uri și activităţi cotidiene. În zilele noastre, stilul de viaţă cunoaşte o cu totul nouă fază, în care viaţa adolescenţilor pare că se rezumă doar la petreceri, băutură, fumat, droguri și plăcere sexuală.”

cfm?fuseaction=app.project&pid=79799&lang=ro

Clip video despre proiect şi interviu cu profesorii şi elevii:

http://youtu.be/GS-ZasD9zEw

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/health4life

„Acesta este un exemplu de succes al demersului de implementare a activităţilor eTwinning de pregătire a examenelor le recomandă pentru integrare în curriculum, îmbinând utilul cu plăcutul.” Juriul european

„Acum primesc informaţii şi materiale didactice de la profesorii din toată Europa.”

Paulien, profesor de biologie, Olanda

„Odată, am fost bolnavă şi am stat acasă, însă tot am participat la videoconferinţă.”

Elev olandez

„Când se întâmpla ceva, râdeam împreună, fără să punem la inimă.”

Elev olandeză

„Îmi place ştiinţa pentru că am învăţat multe despre natură şi ne-am distrat de minune.”

Maria, România

„Mi-au plăcut foarte mult experimentele pentru că trebuia să le traducem în engleză, folosind termeni tehnici, ştiinţifici, pe care nu-i folosim zilnic.”

Elev din Italia

32

(33)

Părerea specialistului

Aveam de-a face cu o competenţă-cheie foarte complexă, care acoperă o multitudine de faţete, de la înţelegerea sănătăţii şi a stării de bine şi a factorilor care promovează un stil de viaţă sănătos la capacitatea de a înţelege codurile de conduită care ne permit să trăim în societate într-un mod productiv şi constructiv, având grijă ca deciziile pe care le luăm individual şi în grup să fie în avantajul tuturor.

Toate acestea sunt strâns legate de ideea de drepturi şi responsabilităţi. În lumea de astăzi se pune un mare accent pe drepturi: dreptul la vot, dreptul la servicii de calitate, dreptul la un standard decent de viaţă etc. Cu toate acestea, drepturile vin la pachet cu responsabilitatea de a le folosi corect, fără a abuza sau profita de alţii când exercităm respectivele drepturi. La rândul său, acest aspect este legat de percepţia pe care o avem asupra locului nostru în societate, şi anume dacă ne simţim apreciaţi şi remarcaţi sau abuzaţi şi abătuţi. Ea evidenţiază interconexiunile de tip cauză şi efect care au loc în interiorul reacţiei umane în lanţ: depindem unii de alţii, societatea este formată din suma tuturor, cu toţii suntem responsabili pentru acţiunile noastre, mici sau mari, din sânul societăţii.

Health4life a fost un proiect care s-a axat pe aprofundarea capacităţii de înţelegere a rolului sănătăţii şi stării de bine şi a factorilor care promovează un stil de viaţă sănătos. În cadrul proiectului, elevii au fost încurajaţi să ia în discuţie comportamentul cotidian al tinerilor vizavi de fumat, droguri, practici sexuale, alcool. Pentru aceasta, au efectuat sondaje de opinie printre colegi şi au realizat experimente de laborator vizând efectele diverselor substanţe asupra corpului. Toate această activitate este foarte bine punctată pe TwinSpace-ul proiectului. Vizitatorii au posibilitatea să-şi facă o idee asupra efortului depus de elevi pentru a înţelege cât de important este să-ţi tratezi corpul cu grijă. Proiectul este şi o exemplificare a modului în care pot fi încorporate mai multe competenţe în acelaşi timp. De exemplu, acest proiect ilustrează modul în care competenţa matematică şi ştiinţifică poate fi abordată dintr-o perspectivă autentică şi nu una teoretică. Proiectul a stimulat şi simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului, forţându-i pe elevi să gândească singuri şi să-şi formeze propriile judecăţi.

Din punctul meu de vedere, celălalt proiect al acestei secţiuni, Rainbow village, reprezintă un exemplu perfect de activitate menită să formeze capacitatea de înţelegere a naturii complexe a competenţelor sociale şi civile la tineri.

La proiect au participat elevi din ciclul gimnazial, cu vârste cuprinse între 12 şi 17 ani.

Aceştia au trebuit să-şi imagineze că trăiesc într-o lume post-apocaliptică, în care tot ce cunoscuseră ei fusese distrus. Obiectivul lor era de a reface viaţa şi societatea în nou înfiinţatul Sat curcubeu. TwinSpace-ul acestui proiect scoate în evidenţă multitudinea de sarcini pe care au trebuit să le îndeplinească elevii, de la alegerea celei mai bune situaţii pentru satul lor la redactarea regulilor societăţii şi la organizarea de alegeri în timp real. Elevii au fost încurajaţi să se gândească profund la problemele sociale şi de justiţie şi să reflecteze la drepturile şi responsabilităţilor cetăţenilor şi conducătorilor.

Activităţile le-au permis elevilor să-şi folosească la maxim forţa de creaţie, analiză şi judecată şi să înveţe cum să se prezinte într-o situaţie publică.

33

(34)

simțul inițiativei și al

antreprenoriatului

(35)

Simţul iniţiativei şi al antreprenoriatului reprezintă capacitatea individului de a transforma ideile în acţiune. Acest simţ presupune creativitate, inovaţie şi asumarea unor riscuri, precum şi capacitatea de a planifica şi gestiona proiectele în vederea atingerii obiectivelor. Persoana este conştientă de contextul propriei sale activităţi, fie acasă şi în societate, fie la locul de muncă, şi este capabilă să valorifice oportunităţile apărute. Acesta este fundamentul pentru achiziţia unor abilităţi şi cunoştinţe mai specializate, de care au nevoie cei care instituie sau contribuie la o activitate socială sau comercială. Acest lucru ar trebui să includă conştientizarea valorilor etice şi promovarea bunei guvernări.

Cunoştinţele necesare cuprind capacitatea de a identifica oportunităţile existente pentru activităţi personale, profesionale şi/sau comerciale, inclusiv aspectele de anvergură, care constituie contextul în care trăiesc şi muncesc oamenii, cum ar fi o amplă înţelegere a mecanismelor economiei şi a oportunităţilor şi obstacolelor cu care se confruntă un angajator sau o organizaţie. Indivizii trebuie să fie conştienţi de poziţia etică a întreprinderilor şi de modalitatea în care acestea pot reprezenta o forţă a binelui, de exemplu, prin intermediul comerţului echitabil sau al unei întreprinderi sociale.

Aptitudinile se raportează la gestiunea proactivă a proiectelor (demers ce presupune, de exemplu, capacitatea de a planifica, organiza, gestiona, conduce şi delega, analiza, comunica, prezenta, evalua şi raporta), la reprezentarea şi negocierea eficiente şi la capacitatea de a munci singur sau în colaborare, în cadrul unor echipe. Capacitatea de a identifica propriile puncte forte şi slabe şi de a evalua şi a-şi asuma riscuri atunci când acestea sunt considerate utile este esenţială.

O atitudine antreprenorială se caracterizează prin dispoziţia de a lansa iniţiative, de a anticipa, de a fi independent şi inovator în viaţa privată, în societate şi la locul de muncă. De asemenea, ea presupune motivaţie şi hotărârea de a atinge obiectivele, indiferent că sunt obiective personale sau scopuri colective, inclusiv la locul de muncă.

D E F I N I Ţ I E

35

(36)

Photography as a pedagogical tool

(Fotografia ca instrument pedagogic)

BELL, Business Economic, Language Learning

(BELL, Economie de afaceri, Învățarea limbilor străine)

Acest proiect Comenius/eTwinning cu durata de doi ani abordează învăţarea dintr-o perspectivă orientată pe acţiune. Elevii sunt rugaţi să-şi ia aparatele de fotografiat şi să observe mediul din jurul lor, în căutare de corespondenţe între conţinutul abordat la ore şi realitatea înconjurătoare. Aparatul de fotografiat şi fotografia devin materiale auxiliare ale procesului de învăţare. Elevii îşi transpun ideile în fotografii, apoi creează prezentări.

Acestea fac obiectul unui schimb pe platforma eTwinning a proiectului, urmând să fie redate în cuvinte de către parteneri. Rezultatele finale constau într-o revistă, un ghid şi un site care conţine sugestii pedagogice, cu exemple practice şi mostre de rezultate. În plus, cu ocazia mobilităţii elevilor, se organizează un turneu sportiv (de baschet, korfball, shotball, handbal, fotbal). Partenerii sunt împărţiţi în echipe formate aleatoriu din elevii ţărilor participante. Regulile competiţiilor sportive pot varia în funcţie de decizia partenerilor. Această activitate promovează jocurile cu rezultat nul.

„Proiectul se axează pe predarea-învăţarea limbilor străine pe baza vocabularului economic şi comercial. Participă şcoli din Austria, Cehia, Luxemburg, Spania, Germania şi Islanda. Proiectul va servi drept platformă pentru un proiect Comenius.”

cfm?fuseaction=app.project&pid=36261&lang=ro

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/bell

TwinSpace: www.etwinning.net/twinspace/photography_pedagogical_tool Clip video despre proiect şi interviu cu profesorii şi elevii:

https://www.youtube.com/watch?v=6GRBC-3Ft04

„eTwinning mă ajută să mă descurc mai bine în viaţă pentru că îmi permite să comunic cu oameni din alte ţări.” Elev din Lituania

„Este un exemplu perfect de cooperare strânsă între profesori, cu scopul de a concepe un proiect relevant din punct de vedere pedagogic, dar şi incitant pentru elevi. Proiectul le-a permis elevilor să înveţe într-o manieră mai motivantă, atractivă şi creativă şi a avut ca rezultat multe materiale didactice utile.” Juriul european

36