slidetube.org Pag 1
NOȚIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A SISTEMULUI NERVOS
Sistemul Nervos Central:
Totalitatea organelor constituite predominant din țesut nervos specializat în receptarea, transmiterea și prelucrarea excitațiilor sau
informațiilor din mediu intern sau extern formează
sistemul nervos pe care-l gasim în componența tuturor organismelor.
Sistemul nervos central este sistemul alcatuit din țesut nervos,care avand la baza funcția reflexă, asigură legatura organismului cu mediul în care acesta traiește și se dezvoltă, realizând unitatea organism-mediu, iar pe de altă parte coordonează activitatea tuturor organelor și aparatelor corpului, asigurând unitatea funcțională a organismului.
slidetube.org Pag 2
Din punct de vedere funcțional sistemul nervos formează un tot unitar. În mod arbitrar, pe considerente morfologice și functionale, sistemul nervos poate fi împarțit în:
-sistemul nervos central sau cerebrospinal care cuprinde creierul și maduva spinării. El conține centrii superiori de reglare și coordonare a funcțiilor.
-sistemul nervos periferic reprezentat de totalitatea prelungirilor care în mod direct sau indirect iși au originea anatomică sau sunt conectate funcțional cu sistemul nervos central.
Sistemul nervos periferic conține prelungirile neuronilor care constituie nervii pe traiectul carora se pot găsi și ganglioni (corpii neuronali).
Din punct de vedere functional sistemul nervos poate fi împarțit în:
-sistem nervos al vieții de relație alcatuit din sistemul nervos central și sistemul nervos periferic;
-sistemul nervos al vieții vegetative sau visceral, alcatuit din sistemul nervos simpatic și parasimpatic.
Sistemul nervos vegetativ își are centrii în sistemul nervos central și coordonează sub conducerea acestuia,activitatea organelor interne.
Activitatea sistemului nervos vegetativ și al vieții de relație sunt strans intricate.
Maduva Spinării: Măduva spinării este partea sistemului nervos central adăpostită în canalul vertebral. Măduva spinării se întinde
slidetube.org Pag 3
într-un plan convențional care trece prin gaura occipitală și a 2-a vertebră lombară unde se termină prin conul medular. Acesta se continuă cu o formațiune subțire până la fața posterioară a vertebrei a 2-a coccigiene.
Lungimea măduvei spinării este de 45 cm la barbați și 43 cm la femei. Măduva spinării se împarte în mai multe porțiuni:
cervicală, toracală, lombară și sacrală.
Măduva spinării are forma unui cilindru turtit antero-posterior.
Ea prezintă doua porțiuni mai voluminoase, cervicala (intumescentă cervicală și lombară) care corespunde originii nervilor plexului brahial și respectiv lombar. Dezvoltarea mai accentuată a măduvei în aceste regiuni corespunde funcțiilor complexe ale membrelor superioare și inferioare.
Trunchiul Cerebral : Trunchiul cerebral este așezat în axul median al etajului inferior al cutiei craniene și continuă la nivelul encefalului maduvei spinării. Este format de jos în sus din pedunculi cerebrali, bulb și punte. Bulbul se gasește în partea inferioară a
slidetube.org Pag 4
trunchiului cerebral și se continuă cu maduva spinării.Superior este despartit prin santul bulbo-pontin de punte.
Diencefalul : Diencefalul sau creierul intermediar este așezat sub emisferele cerebrale și deasupra mezencefalului (pedunculii cerebrali și corpii cvadrigemeni).
Cerebelul : Cerebelul sau creierul mic este situat în etajul inferior al cutiei craniene, posterior de trunchiul cerebral. Este separat de creierul mare printr-o prelungire a durei mater, cortul cerebelului, care îl separă de lobii occipitali, ai emisferelor cerebrale.
Cerebelul constituie o zona superioară de integrare, avand rolul de a doza și coordona mișcările pe care le comandă scoarța cerebrală.
Cerebelul are forma ovoidă, turtit de sus în jos, cu diametrul mare transversal. Prezintă o parte mediană, cu directie antero- posterioară numită vermis și doua părți laterale, lățite numite emisfere cerebeloase. Cerebelul participă la formarea tavanului ventriculului al IV-lea. Legatura cerebelului cu trunchiul cerebral se face prin intermediul a trei perechi de pedunculi cerebelosi:
-inferiori sau corpii restiformi, care fac legatura cerebelului cu bulbul -mijlocii sau brațele punții care leagă cerebelul de punte
-superiori sau bratele conjunctive care leagă cerebelul de mezencefal
slidetube.org Pag 5
Emisferele Cerebrale: Emisferele cerebrale sunt in numar de doua fiind separate prin fisura interemisferică. Emisferele cerebrale au formă ovoidală,cu axul mare antero-posterior.
Au trei fețe: laterală, medială și bazală și trei margini: laterală, supero-medială și infero-medială. Suprafața exterioară este brazdată de numeroase sanțuri de adâncime diferite, numite fisuri.
Ele delimitează circumvoluțiile sau girusurile cerebrale.
Meningele: Meningele este un sistem format din trei
membrane conjunctive de origine mezenchimală, care învelesc sistemul nervos central (situat în cavităţi osoase: canalul vertebral şi cutia craniană), adică atât măduva spinării cât şi encefalul. Ele intervin în protecţia şi nutriţia ţesutului nervos, precum şi în
păstrarea lichidului cefalorahidian în spaţiul destinat lui.
Meningele Spinal: Maduva este alcatuită din 3 membrane de
protecție, care o învelesc.
La nivelul găurii occipitale, meningele spinale se continuă cu meningele cerebral.
Membrana exterioară, numită dura mater are o structură lamelară fibroasă, rezistentă și este separată de pereții canalului vertebral prin spatiul epidural în care se află țesut conjunctiv și gras, cât și vene multiplu anastomozate.
Superior, la nivelul găurii occipitale se continua cu dura mater craniană. Inferior se termină în fund de sac în care sunt adăpostite filum terminale, împreună cu învelisul dural cu care vine în contact, formând ligamentul coccigian.
slidetube.org Pag 6
Arahnoida este cea de a doua membrana din constituția meningelui. Are o structură conjuctivă și este separată de dura mater prin spatiul subdural și de pia mater prin spatiul subarahnoidian care contine lichid cefalorahidian.
Pia mater sau meningele vascular este o membrană conjuctivo-vasculară, cu rol nutritiv care învelește maduva de care adera intim, pătrunzând în șanțuri și fisuri. În grosimea ei se găsesc numeroase vase arteriale și nervi, în special simpatici. Prelungirile în piale pătrund, împreună cu ramurile arteriale, în substanța nervoasă, participand la constituirea barierei hematoencefalice.
Meningele Cerebral: Structura meningelor este astfel
alcatuită încât corespunde întrutotul necesității funcționale, de protejare a S.N.C. și a anexelor sale.
Componentele meningiene sunt alcatuite, din interior în exterior din: dura mater (membrana fibroasă, densă), arahnoida (foița intermediară cu numeroase trabecule) și din pia mater (foiță foarte fina, bogat vascularizată). Topografic, meningele se împarte în cerebral si medular, dura mater alcătuind pahimeningele iar arahnoida și pia mater, leptomeningele, creind între ele spațiile:
slidetube.org Pag 7
epidural, subdural, subarahnoidian, în care circulă lichidul cefalorahidian.
Cavitățile ventriculare și ependimul, aflate în interiorul nevraxului, comunică cu spatiul subarahnoidian prin: ventriculii laterali care comunică cu ventriculul al III-lea prin gaura Monro, ventriculul III comunică prin apeductul lui Sylvius cu ventriculul IV, care prin gaura lui Magendie și orificiile Luschka comunică cu cisterna mare.
Dura mater encefalică spre deosebire de dura mater spinală, aderă intim de oasele cutiei craniene. În interiorul craniului trimite prelungiri orizontale și sagitale. Dintre prelungirile orizontale fac parte cortul cerebelului, care separă cerebelul de lobul occipital al emisferelor cerebrale, și diafragma șeii turcești în care se află hipofiza.
Diafragma șeii turcești este perforată de un orificiu prin care trece tija hipofizară. Dintre prelungirile sagitale fac parte: coasa creierului, care separa incomplet cele 2 emisfere cerebeloase și în
slidetube.org Pag 8
grosimea acestor septuri se găsesc sinusurile venoase, care aduna sange venos de la creier si îl duc în vena jugulară internă.
Arahnoida trece peste șanțurile cerebrale ca o punte. Între ea și dura mater există un spațiu virtual. Ea este separată de pia mater printr-un șant numit subarahnoidian, plin cu lichid cerebrospinal (L.C.R.).
Arahnoida trimite o serie de prelungiri care străbat dura mater și pătrund în sinusurile venoase sub formă de vilozitați arahnoidiene și sub forma de diverticuli, alcătuind granulațiile arahnoidiene Pacchioni.
La nivelul bazei creierului, începând de la limita cu maduva, arahnoida se îndepărtează de pia mater și formează spații mai dilatate, numite cisterne subarahnoidiene strabatute de vase de sange importante și cu un conținut bogat în lichid cefalorahidian.
Cisterna mare (cerebro-medulară) situată între ventriculul IV și fața inferioară a cerebelului,este locul de elecție al puncției suboccipitale. Cisterna bulbo-pontină, la nivelul șanțului bulbo- pontin prin care trece artera bazilară. Cisterna interpenduculară, între picioarele pedunculilor cerebrali. Cisterna laterala, in profunzimea scizurii laterale Sylvius, cu artera cerebrala mijlocie, pe lobul temporal. Cisterna chiasmatică, la nivelul chiasmei optice, prelungindu-se și pe fața superioară a corpului calos.
Cisterna mare a venei cerebrale, între spleniusul corpului calos și trigonul (fornix).
Cerebral, conține vena Galen și epifiza.
slidetube.org Pag 9
Cisterna ambiens,situată în jurul protuberanței și a pedunculilor cerebrali, întinzându-se până la epifiză și corpii cvadrigemeni.
Pia mater este un înveliș subțire care îmbracă toată suprafața creierului, patrunzând în șanțuri și scizuri. Este o membrană vasculară. Vasele cerebrale sunt plasate pe fața externă a piei mater, deci în plin spațiu subarahnoidian, spre deosebire de pia mater al maduvei, unde vasele sunt conținute în grosimea acesteia.
Lichidul Cefalorahidian : Lichidul cefalorahidian își are originea la nivelul plexurilor coroidei.
Din ventriculii laterali, lichidul cefalorahidian trece prin orificiile Monro în ventriculul III, de aici prin apeductul Syllvius ajunge în ventriculul IV unde fie trece în canalul ependimar de la nivelul maduvei, fie prin orificiile de la nivelul parții inferioare a plafonului ventriculului IV (orificiul median Magendie) trece în spațiul subarahnoidian, iar de aici excesul e absorbit în sinusurile venoase.
slidetube.org Pag 10
La fiecare 3-4 ore își schimbă compoziția (se reinnoiește). Din cei 140-300 cm3, numai 25-30 cm3 se găsește în ventriculii cerebrali, restul aflându-se în spațiul subarahnoidian.
Lichidul cefalorahidian are rol protector, menține o presiune constantă în cutia craniană, permite schimbul dintre vase și substanța nervoasă.
Debitul mediu ar fi de 0,3 ml/minut, variind în funcție de persoană. Circulația este lentă, putând fi perturbată.
Presiunea se măsoară cu ajutorul manometrului Claude.
Variază în funcție de poziție și de regiunea explorată.
În poziție șezând presiunea este de 30-45 cm (la puncția lombară), la cea suboccipitală de la -3 la +1, iar la cea ventriculară de la -1 la -5. Daca este culcat, valorile cresc, după inspirația profundă scade cu 1-2 cm și crește dacă bolnavul tușește de cateva ori. Scade și după injectarea intravenoasă de soluții hipertonice sulfat de magneziu 15%, glucoză 30%, crește după administrarea de NaCl, apa distilată.
Proba Queckenstedt-Stookey. Compresiunea bilaterală a venelor jugulare timp de 10 secunde provoacă o creștere a presiunii lichidul cefalorahidian până la 70-80 cm de apă. Imediat după încetarea compresiunii, presiunea revine la normal. Atunci când urcarea și scăderea presiunii se face lent. Presupunem un blocaj parțial.
Sistemul Nervos Periferic : Componentele principale ale sistemului nervos sunt nervii, care leagă sistemul nervos central de
slidetube.org Pag 11
alte părți ale corpului, și ganglionii nervoși, grupe de celule nervoase situate în diverse puncte ale sistemului nervos.
Un nerv este un fascicul alcătuit din fibre motorii și senzitive, împreună cu țesutul conjunctiv și vasele sanguine. Nervii principali, în număr de 43 de perechi, își au originea în sistemul nervos central: 12 perechi se desprind din porțiunea inferioară a creierului (nervii cranieni) și 31 perechi din măduva spinării (nervii spinali).
Nervii cranieni inervează, în principal, organele de simț și mușchii capului, deși un nerv cranian foarte important,nervul vag inervează organele digestive, inima și căile respiratorii din plămâni.
Unii nervi cranieni, cum ar fi nervul optic, conțin doar fibre senzoriale.
Nervii spinali se desprind la intervale regulate din măduva spinării și conțin întotdeauna atât fibre motorii cât și fibre senzitive.
slidetube.org Pag 12
Ei inervează toate regiunile corpului situate mai jos de gât. Fiecare nerv spinal este atașat de măduva spinării prin intermediul a două rădăcini, una alcătuită din fibre motorii și cealaltă din fibre senzitive.
După unirea rădăcinilor, cele două tipuri de fibre se alătură pentru a forma nervul, deși fiecare acționează independent de cealaltă. În timp ce la nervii cranieni, de asemenea atașați de regiunea inferioară a creierului prin rădăcini, fibrele senzitive și motorii formează de regulă nervi separați.
La mică distanță de măduva spinării, fiecare nerv spinal se divide în ramuri care la rândul lor, se divid în numeroase ramuri mai mici, formând o rețea care inervează tot corpul.
Atât fibrele senzitive, cât și cele motorii sunt doar parți ale neuronilor senzitivi și motorii. Fibrele motorii și senzitive sunt prelungirile cele mai lungi ale neuronilor respectivi. De exemplu, o fibră motorie a unui neuron din măduva spinării se poate intinde fără întrerupere până la un mușchi al piciorului.
slidetube.org Pag 13
